-
COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC PENTRU PREDAREA INTEGRATĂ
Profesor pentru învăţământul primar PETCU MIRCEA MARCEL
Şcoala Gimnazială “Nifon Bălăşescu” Tulcea
Modalitatea inovatoare de proiectare a curriculumului, care presupune sintetizarea şi
organizarea didactică a conţinuturilor din diferitele domenii ale cunoaşterii, astfel încât să se asigure
că elevul achiziţionează o imagine coerentă, unitară despre lumea reală este predarea integrată.
„Curriculum-ul integrat presupune crearea de conexiui semnificative între teme sau competenţe care
sunt de regulă formate separat, în interiorul disciplinelor. Aceste teme sau competenţe au o
puternică legătură cu viaţa cotidiană a elevilor şi îşi propun, direct sau indirect, să contribuie la
formarea unor valori şi atitudini.”
Demersul acesta integrator implică o serie de probleme complexe, referitoare la abilitatea
metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea curriculară, stabilirea modalităţilor de evaluare
a performanţelor individuale, mai ales în situaţia învăţării prin cooperare, acomodarea corectă a
proiectelor şi abordării pe teme într-o schemă orară coerentă.
Predarea integrată cunoaşte o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită faptului că răspunde
unor preocupări privind natura ştiinţei. Cei mai serioşi paşi în predarea integrată s-au făcut în
învăţământul preşcolar şi primar. Predarea integrată se dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună
corelare a stiinţei cu societatea, cultura, tehnologia. Cu toate acestea, se întâmpină o serie de
dificultăţi, ce ţin în primul rând de schimbarea mentalităţii cadrelor didactice, înlăturarea
comodităţii, a inerţiei.
Integrarea rămâne, în continuare, o problemă controversată.
În predarea/învăţarea conţinuturilor învăţământului preuniversitar este din ce în ce mai prezentă
tendinţa de organizare a acestora dintr-o perspectivă integrată.
Profilul de competente al cadrului didactic pentru învăţâmântul primar
Astfel că eu, cadru didactic cu vechime în învăţâmântul primar am fost nevoit să răspund
necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale elevului şi să asigur susţinerea necesară pentru ca
toţi elevii să-şi realizeze întregul potential.
Am abordat dezvoltarea elevului în mod integrat, asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia
pe plan cognitiv, socio-emoţional şi fizic.
Cunoscând specificitatea procesului de învăţare a elevului de vârstă şcolară mică, am promovat
incluziunea socială şi toleranţa, oferind tuturor elevilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare,
respectând valorile bazate pe drepturile omului şi principiile unei societăţi democratice deschise.
La începutul anului şcolar am realizat planificările anuale/semestriale, proiectele unităţilor
de învăţare/proiecte de lecţii bine structurate, echilibrate, care s-au bazat pe cunoaşterea dezvoltării
elevului, pe o bună cunoaştere a elevilor clasei şi pe competenţele cheie corespunzătoare
disciplinelor de studiu din învăţământul primar.
Proiectele unităţilor de învăţare/proiecte de lecţii pe care le-am realizat au reflectat
abordar ea integrată a curriculumului.
Întreaga proiectare a activităţilor am văzut-o ca pe un proces participativ, în care am implicat
elevii şi familiile acestora , pentru a le oferi elevilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.
Având experienţă didactică bogată am cunoscut şi utilizat diverse strategii care au contribuit la
învăţarea activă, la construirea de către elevi a propriilor cunoştinţe, precum şi la dezvoltarea
deprinderilor şi abilităţilor.
Am utilizat jocul didactic , formă integratoare, pentru stimularea învăţării şi dezvoltării la
toate lecţiile la care s-a pretat folosirea acestuia . Strategiile pe care le-am aplicat au fost
predominant interactive.
Ţinând seama de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de experienţele de învăţare
anterioare, am corelat competenţele specifice disciplinelor de studiu cu conţinuturile învăţării, cu
411