-
A / al cui este? – pentru folosirea corectă a genitivului în cazul substantivelor de genul feminin şi
masculin;
Spune ce este, cum este, ce face? – pentru predicatul verbal şi nominal;
Corectează enunţul! – pentru realizarea acordului în propoziţie
Transformă cuvântul! – pentru obţinerea substantivelor şi adjectivelor din verbe;
Ce fel de? – pentru găsirea adjectivelor potrivite substantivelor date
Ce trebuie înlăturat? – înlăturarea unui cuvânt nepotrivit dintr-un şir de: adjective, substantive,
pronume, verbe;
Lanţul cuvintelor (substantivelor, verbelor, adjectivelor) – pornind de la ultima literă a unui
cuvânt se formează lanţuri după cerinţa formulată;
Lanţul subiectelor – se porneşte de la o propoziţie ce se termină cu un substantiv; acesta va deveni
primul cuvânt şi subiectul celei de-a doua şi aşa mai departe (anexă);
Cele mai potrivite expresii – pe teme date: vara, toamna, iarna, livada, caişii etc.;
Unde sunt greşelile?– acest joc le solicită atenţia, perspicacitatea, dar le şi actualizează unele
cunoştinţe referitoare la:
acordul adjectivului cu substantivul;
acordul subiectului cu predicatul;
scrierea diftongilor;
scrierea cuvintelor cu consoană / vocală dublă;
scrierea substantivelor proprii.
c. Mijloc eficient de formare a deprinderilor de scriere corectă
Chiar din clasa I , se pot folosi cu succes următoarele jocuri didactice:
Descoperă greşeala! – scrierea corectă a substantivelor proprii, scrierea cu majusculă la începutul
propoziţiei;
Cum s-a format ortograma? – compunerea sau descompunerea unor ortograme în părţile de
vorbire componente (să îţi – să-ţi; n-am – nu am etc.);
Jocul rimelor – în care se pot folosi cuvinte cu cuvinte cu diftongi, triftongi
Completează cuvântul! – pentru grupurile de litere, pentru literele x, î, â, pentru diftongi, triftongi.
Ce alegi? – pentru consolidarea ortogramelor au de ales, în cadrul enunţurilor, cuvântul sau
ortograma (Fraţii săi / să-i pleacă la mare.).
Florile – pentru consolidarea părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie (anexă).
Alegerea jocului didactic este la îndemâna fiecăruia dintre noi.
Putem, în funcţie de colectivul pe care îl avem, să creăm noi jocuri care să-i atragă şi pe care
să le folosim şi la alte obiecte.
Ţinând cont de faptul că un program de 45-50 minute este prea sever pentru şcolarii mici, se
impun jocurile didactice ca momente de relaxare care pot valorifica toate cunoştinţele elevilor, atât
în verificare, cât şi în predare, îi pot antrena și pe cei mai timizi, pot conduce la formarea unor
deprinderi trainice şi, implicit, la un progres şcolar real.
Şi pentru că în conştiinţa noastră jocul este opus seriozităţii, adresăm acelora care cred mai
puţin în valoarea jocului, invitaţia de a reflecta asupra următoarelor cuvinte ale cărturarului Johan
Huizinga:
„Jocul este ceva specific. Noţiunea de joc ca atare este de un ordin superior celei de
seriozitate. Pentru că seriozitatea încearcă se excludă jocul, dar jocul poate, foarte bine, să includă
în el seriozitatea
BIBLIOGRAFIE
Roman, Ion – Vorbiţi mai bine, scrieţi mai bine româneşte, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966, p.
7
387