-
Dintre strategiile interactive, cu mare eficienţă în condiţiile educaţiei inclusive, pot fi
utilizate (Gherguţ Alois, 2005):
o brainstorming-ul;
o ştiu / vreau să ştiu / am învăţat;
o activitatea dirijată de citire-gândire;
o predicţiile în perechi;
o gândiţi /lucraţi în perechi / comunicaţi;
o rezumaţi / lucraţi în perechi / comunicaţi;
o interviul în trei etape (2-4 elevi);
o turul galeriei;
o unul stă, trei circulă;
o linia valorilor, diagrama Venn;
o masa rotundă;
o creioanele la mijloc.
Astfel, în cadrul unităţii tematice “În lumea poveştilor”, având activitatea “Cât de multe
pot să fac”, activitate desfăşurată la clasa pregătitoare la Comunicare în limba română, se pot
integra conţinuturi din disciplinele: Dezvoltare personală, Matematică şi explorarea mediului, Arte
vizuale şi abilităţi practice, Muzică şi mişcare. Scopul lecţiei este consolidarea cunoştinţelor despre
poveşti şi personajele acestora, aplicarea acestora în contexte diverse de învăţare.
Pentru formarea grupurilor, se poate desfăşura jocul “Găseşte-ţi căsuţa!”. Elevii au pe
băncuţe desenate căsuţele unde se adăpostesc vieţuitoarele ce le au pe ecuson. De exemplu, cei
care fac parte din grupa veveriţelor se aşază la masa pe care este desenul cu scorbură. (M.E.M.)
Fiecare echipa se va gândi la poveşti în al căror tiluri apar numere. Am aplicat asfel metoda
brainstorming.
Apoi, echipele vor avea de refăcut un puzzle cu imagini din poveşi şi din silabe scrise pe
cartonaşe vor forma cuvinte care au legătură cu povestea refăcută. Fiecare echipă prezintă ce a
realizat şi ce cuvinte a obţinut. (C.L.R.).
Joc: “În stânga sau în dreapta vom sări, cuvinte vom despărţi”. Copiii sunt aşezaţi pe un
rând (câte doi de la fiecare grupă). Pentru cuvinte formate din două silabe, vor sări spre dreapta,
pentru cuvintele formate din trei silabe, vor sări în partea stângă, pentru cuvintele formate dintr-o
silabă, vor rămâne pe loc. Prezint jetoane cu imaginile cuvintelor ce le rostesc.
Cum hărnicia şi veselia fac casă bună cu învăţătura, elevii devin mici actori şi un scurt
moment artistic pot oferi: joc de rol “Greierele şi furnica” (M.M).
În ultima parte a activităţii, elevii au de desenat greieraşul şi furnica (A.V.A.P.) care
exprimă starea lor emoţională la sfârşitul activităţii (D.P).
Cunoaşterea strategiilor educaţiei integrate este indispensabilă oricărui cadru didactic care
vrea să-şi asume responsabilitatea de a răspunde tuturor exigenţelor şi cerinţelor educative ale
diverşilor elevi care le calcă pragul clasei cu speranţa reuşitei. Educatorul trebuie să se plieze după
fiecare caz, să-şi flexibilizeze demersul didactic pentru a satisface cerinţele educative ale fiecărui
elev luat în parte şi ale tuturor la un loc.
BIBLIOGRAFIE
Gherguţ Alois: Psihologia persoanelor cu cerinţe speciale.Strategii de educaţie integrată, Polirom,
Iaşi, 2001
Latas, Parrilla. A.: El professor antes la integracion escolar, Editorial Cincel, Argentina, 2003
Ungureanu, Dorel: Educaţia integrată şi şcoala inclusivă, Editura de Vest, Timişoara, 2000
Matei Coralia –„Ghid metodologic pentru clasa pregătitoare”- „Prietenul meu pe drumul
cunoaşterii“ - Ed. Explorator, Ploieşti 2013
Verza E.: Psihopedagog