-
teoretică a problematicii supusă cercetării în prezenta lucrare, precum şi de la rezultatele obţinute în
urma prelucrării datelor , putem formula următoarele concluzii:
1. Evaluarea limbajului prin intermediul metodei proiectului, a portofoliului şi având ca formă de
desfăşurarea jocul se impune ca o activitate care asigură în cel mai înalt grad desfăşurarea de către
preşcolari a acţiunilor obiectuale , în mod independent şi care stimulează participarea activ
intelectuală şi psihică a copilului , deci descoperirea prin efort direct şi personal a unor legături între
obiecte , a unor cauze şi efecte .
2. Jocul are o putere imensă în viaţa copilului întrucât el reprezintă “ munca copiilor “ , acesta
având o valoare instructiv – formativă deosebită care poate duce la un progres evident al proceselor
psihice , al nivelului intelectual al copiilor , cercetarea noastră confirmând faptul că un nivel ridicat
de implicare în joc corelează cu obţinerea unor performante superioare la testele de determinare a
dezvoltării intelectuale .
Astfel , s-a remarcat faptul că majoritatea subiecţilor care s-au evidenţiat printr-un grad
ridicat de implicare în joc au înregistrat performanţe superioare şi la probele de determinare a
nivelului dezvoltării limbajului având ca suport povestirile şi temele sugerate de proiectul „Carteaprietena copiilor” . În ceea ce priveşte modul de raportare la probele de dezvoltare a limbajului , s-a
constatat :
Preşcolarii au demonstrat că posedă un vocabular bogat , sesizând semnificaţia cuvintelor
familiare , cu atât mai mult cu cât la această vârstă se manifestă funcţia denominativă , copilul
preşcolar fiind foarte atent în exprimarea structurii verbale . Au întâmpinat dificultăţi cuvintele mai
puţin folosite în limbajul folosit curent , fapt explicabil la preşcolari prin lipsa imaginii mentale care
ajută la înţelegerea cuvântulu. De asemenea , formele elementare ale logicii există la copilul
preşcolar , definiţiile oferite de către unii copii care se situează la un nivel evoluat evidenţiind o dată
în plus acest lucru .
Asocierile realizate de copii scot în evidenţă faptul că deşi se operează şi cu noţiuni supra- şi
subordonate , mulţi dintre preşcolari rămân încă tributari aspectelor frapante ale stimulilor care , de
această dată se impun în faţa logicii .
În ceea ce priveşte modul în care se realizează operaţiile de clasificare la această vârstă , s-a
constatat acelaşi lucru pe care literatura de specialitate îl consemnează la achiziţia progresivă a
acestor operaţii şi anume că preşcolarii clasifică după culoare , mărime şi formă . Totodată , situaţia
copiilor care au reuşit să clasifice corect dar n-au reuşit să argumenteze logic , oferind răspunsuri de
genul “ am făcut ce aţi făcut şi dumneavoastră “ , demonstrează că la această vârstă funcţionează
bine învăţarea prin imitaţie . Apare astfel necesitatea ca activitatea instructivă să se centreze pe
manipularea şi trezirea interesului copiilor , acesta reprezentând primul mod prin care copilul
reuşeşte să achiziţioneze cunoştinţe .
3. Tip fundamental de activitate al copilului , jocul poate fi utilizat ca metodă atractivă în
evaluarea limbajului prin intermediul metodelor alternative . Aceasta , întrucât copiii la această
vârstă au tendinţa de a învăţa şi a descoperi , de a şti şi de a cerceta , de a participa activ la propria
formare .
ANEXA nr. 1
FIŞA INDIVIDUALĂ DE OBSERVAŢII
CONSTATATIVE PRIVIND EVOLUŢIA COPILULUI
NUMELE ŞI PRENUMELE COPILULUI ……………………………………………….
DATA NAŞTERII………..ADRESA………………………………………………………..
INFORMAŢII UTILE DESPRE FAMILIE ………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
Consemnările educatoarei privind dezvoltarea şi maturizarea copilului în cadrul activităţilor
instructiv educative desfăşurate în grădiniţă
(Achiziţionate/Neachiziţionate/Dezvoltate)
313