-
Se remarcă faptul că 14,81% din totalul subiecţilor au obţinut scoruri mici la această probă
comparativ cu 25,92% care au înregistrat performanţe superioare .
100%
50%
0%
criterii
Figura nr. 16. Repartizarea subiecţilor în funcţie de performanţele obţinute la criteriile probei DCASA
În ceea ce priveşte modul de raportare la probe, în Figura nr. 16 se observă că marea
majoritate ( 90,7% ) au recunoscut imaginile, fapt lesne de explicat ţinând cont de faptul că erau
cunoscute copiilor, ceea ce a dus la trezirea interesului pentru sarcina dată .
Remarcăm că dificultăţile s-au înregistrat în direcţia argumentării logice a legăturii pozei stimul cu
celelalte imagini, doar 40,7% oferind o explicaţie care să se înscrie într-o anumită logică.
O problemă care a fost considerată ca fiind extrem de importantă încă de la aplicarea probei, a fost
modul în care s-a realizat argumentarea răspunsurilor oferite de copii şi tipul de argumente şi
raţionamentele cu care se operează la această vârstă. Astfel, s-a putut observa în ceea ce priveşte
argumentarea alegerii anumitor imagini considerate ca având legătură cu poza stimul că, acestea
sunt alese, de multe ori, fără sprijinul logicii, răspunsurile lor redând de cele mai multe ori o
evidenţă perceptivă .
Aprecierile făcute de copiii preşcolari sunt influenţate de aspectele frapante ale dimensiunii
stimulului, criteriile de apreciere schimbându-se de la o sarcină la alta. Între aceşti stimuli, culoarea
s-a dovedit a fi indiciu dominant în identificarea lucrurilor, apărând chiar fenomene de perseveraţie
:
“ Cheia are galben , la fel ca geamurile . “
“ Apa pe care stă vaporul este albastră ca şi ferestrele casei . “
“ Geamurile blocurilor sunt albastre . “
“ Casa din spatele copiilor are geamuri tot albastre . “
“ Omul e îmbrăcat cu şorţ albastru . “
“ Cerul de deasupra cabanei este albastru . “
De asemenea , criteriul formă apare foarte des în argumentele copiilor :
“ Cubul are forma la fel ca şi casa doar că este mai mic . “
“ Şi casa este tot pătrată ca şi cubul . “
“ Blocurile seamănă cu casa la acoperiş. “ ( încearcă să-mi arate că au aceeaşi formă ).
În ceea ce priveşte imaginile considerate ca fiind nepotrivite cu casa , s-a constatat că deosebirile
dintre imagini sunt argumentate pe baza naturii materialului :
“ Cubul e din plastic şi peretele casei e din ciment . “
“ Nasul e făcut din piele iar casa din piatră . “
O problemă care manifestă interes pentru noi, a fost şi aceea privind identificările incorecte de
copii . În cadrul acestora, imaginea nr. 20 ( nas ), a fost privită de 64,81% dintre subiecţi drept un
nas, restul considerând că imaginea respectivă reprezintă: pară, carne, os, scoică , cocoş , ureche etc.
)
300