-
Principiile etice şi deontologice au fost respectate pe toată durata experimentului ţinându-se
cont de asemenea de particularităţile individuale ale copiilor .
3.4.2. METODE STATISTICE
Pentru analiza şi interpretarea datelor au fost utilizaţi următorii indici statistici:
-Calculul procentual.
-Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman.
-Analiza calitativă a răspunsurilor subiecţilor.
3.4.3. METODE PSIHO-PEDAGOCICE
Ţinând cont de natura acestor obiective , am recurs la stabilirea următorului complex de
metode care a constat în :
1 . Grila de observaţie şi evaluare a gradului de implicare în joc a copiilor cuprinşi în
experiment ( probă personală ) ;
2 . Probe de determinare a nivelului dezvoltării limbajului ca o componentă a dezvoltării
intelectuale :
Scara Wechsler de inteligenţă pentru nivel preşcolar ( W . P. P . S . I . ) – probele Vocabular ,
Similitudini şi Comprehensiune ;
Scara de dezvoltare a copilului – proba “ Clasificarea jetoanelor “ ;
Proba “ D-Casa “ ( probă personală ) ;
Proba “ Alegeţi perechile “ ( probă personală ) .
Grila de observaţie şi evaluare a gradului de implicare în joc a copiilor cuprinşi în
experiment este adresată părinţilor. Ea cuprinde nouă atribute care se evidenţiază în joc şi , în
acelaşi timp vizează caracteristici ale activităţii intelectuale ( Anexa 2 )
Părinţii ( cărora li se adresează ) , trebuie să stabilească în ce măsură este prezent
atributul respectiv la fiecare membru al grupei. Pentru a elimina efectul unei aprecieri subiective ,
fiecare copil a fost evaluat de două persoane.
Această grilă a fost construită luându-se în considerare faptul că , în joc copilul
trebuie să găsească soluţii , să construiască verbal ipoteze şi strategii şi să manifeste o gândire
flexibilă pentru a se adapta la situaţia creată de adversar ; de asemenea , copilul trebuie să înţeleagă
şi să rezolve sarcinile jocului , să se corecteze pronunţând clar cuvintele , să analizeze fonetic
cuvântul pronunţat incorect şi să-şi perfecţioneze pronunţarea clară a cuvintelor .
Astfel, a fost luat în considerare aspectul verbal care se evidenţiează în timpul jocului ,
cunoscându-se relaţia dintre gândire şi limbaj .
Mod de cotare :
- se acordă un punctaj de la 1 ( implicare foarte slabă ) la 5 ( implicare foarte bună ), pentru
fiecare atribut , care reprezintă nivelul de participare la activitatea ludică ;
- punctajul final se obţine prin însumarea scorurilor obţinute de copil la cele trei evaluări
(maxim 135 puncte ) .
Validitate de concept : relaţia joc – limbaj a fost demonstrată pe tot parcursul cadrului
teoretic. S-au evidenţiat componente în cadrul jocului care se prezumă a avea saturaţie mare în
factorul lingvistic .
Validitatea concurentă s-a demonstrat prin corelarea grilei de evaluare a jocului cu “ W. P.
P. S. I. „ şi “ Clasificarea jetoanelor” – instrumente consacrate . Coeficienţii de corelaţie obţinuţi au
fost : 0,54 la p = 0,01 ( corelaţia grilă de evaluare a jocului – W.P.P.S.I. )
0.42 la p = 0,01 ( corelaţia grilă de evaluare a jocului – clasificarea jetoanelor ) .
SCARA WECHSLER DE INTELIGENŢĂ PENTRU NIVEL PREŞCOLAR (W.P.P.S.I.)
( Probele Vocabular , Similitudini şi Comprehensiune )
Scara Wechsler de inteligenţă utilizată în cazul nostru în evidenţierea limbajului pentru
nivel preşcolar ( W. P. P. S. I. ) este ultima scară Wechsler ce a apărut ( 1967 ) şi răspunde
286