-
cum îşi autoapreciază produsul în raport cu celelalte ?
Pe tot parcursul experimentului s-a observat comportamentul copiilor în condiţiile de joc didactic,
gardul de participare la rezolvarea sarcinilor de joc şi de respectare a regulilor acestora, achiziţiile în
domeniul lingvistic,comunicativ, implicarea în activitatea de grup, gradul de participare la joc în
condiţiile receptării mesajului transmis, modul de formulare a răspunsurilor sau a întrebărilor,
corectitudinea exprimării .
3.3.2. LOTUL (SUBIECTII)
Toate instrumentele utilizate au fost propuse unui eşantion format din preşcolari, lotul de subiecţi
fiind alcătuit de copiii cuprinşi în grupa mare-pregătitoare ( 6-7 ani) selecţionaţi din două grupe ale
aceleaşi unităţi preşcolare.
În ceea ce priveşte lotul experimental, acesta a fost reprezentat de 54 de copii
preşcolari cuprinşi în proiectul educaţional „Cartea,prietena copiilor” , caracteristicile acestui lot
fiind prezentate în schema următoare :
50%
M
50%
F
28% 5,6 - 6 ani
34% 6,1 – 6,6 ani
38% 6 – 7 ani
Tabelul 3. Caracterizarea eşantionului .
3.4. METODOLOGIA CERCETĂRII
3.4.1. PRINCIPII DE APLICARE A METODELOR
Bateria de teste a fost realizată astfel încât pentru toate probele să se respecte particularităţile de
vârstă şi individuale aplicarea lor să fie utilă, astfel încât atenţia să se menţină la nivel optim,
instructajul să fie uşor de înţeles şi de respectat, asigurându-se un feed-bak permanent privind
respectarea instructajului; probele au fost construite astfel încât să fie atractive(bogate în elemente
de joc ); să stârnească curiozitatea fiind desfăşurate sub formă de joc. Aplicarea lor a fost colectivă
şi fiecărei grupe i s-a aplicat doar o singură probă pe zi.
De asemenea au fost respectate recomandările vizând activitatea de testare a preşcolarilor
formulate de literatura de specialitate (Anca Dragu,Sorin Cristea,2003). Astfel, au fost luate în
considerare următoarele aspecte:
conduita rutinieră a copiilor - probele au fost aplicate dimineaţa după servitul micului dejun. De
obicei în intervalul de timp dintre sosirea la grădiniţă şi servitul gustării se derula „întâlnirea de
dimineaţă” în cadrul cărei se desfăşurau jocuri pentru a facilita intercunoaştereaşi stabilirea temei
de lucru din ziua respectivă.
nivelul motivaţional al copiilor – în cazul în care se constata o reducere a interesului pentru joc, se
introduceau elemente de joc pentru captarea atenţiei şi derularea jocului în condiţii optime;
probleme de sănătate –în perioada testării în grădiniţă a fost epidemie de rubeolă, copiii bolnavi
rămânând acasă. Atunci când au fost sesizate totuşi cazuri de copii care acuzau dureri sau la care se
remarca o schimbare semnificativă a dispoziţiei faţă de zilele anterioare , testarea era amânată
pentru zilele următoare;
timpul de reacţie al copiilor – la nici o grupă nu s-a forţat participarea copiilor la joc. Fiecărui copil
i s-a respectat particularităţile temperamentale;
independenţa copiilor – itemii testelor au fost formulaţi astfel încât să nu interfereze cu tendinţele
de afirmare a independenţei copilului.
285