-
Care sunt standardele de formă şi de conţinut impuse pentru prezentarea produsului (număr de
pagini, caracter literă, mod de prezentare grafică, structurarea materialului pe capitole, subcapitole,
precizarea surselor bibliografice etc.) ( C. Cucoş, 2002)
Aşadar, metoda proiectelor stimulează şi satisface curiozitatea firească a copilului, implicându-l
în propriul proces de dezvoltare. Educatoarea nu este decât un ghid atent, o persoană resursă care
sprijină respectarea rutei individuale a învăţării. ( V. Preda, 2002, pag.7)
3.2. OBIECTIVELE ŞI IPOTEZA CERCETĂRII
Cercetarea s-a centrat pe următoarele obiective :
Proiectarea unui experiment psihopedagogic pentru evidentierea rolului strategiilor didactice
moderne in dezvoltarea limbajului prescolarilor.
Construirea unor probe cu valoare diagnostică dar şi formativă referitoare la dezvoltarea
limbajului copiilor de vârstă preşcolară .
Utilizarea unor instrumente de evaluare prin metoda proiectului si portofoliului care sa
dovedeasca gradul de implicare a prescolarilor in joc;
Analiza valentelor formative ale jocului in dezvoltartea limbajului copiilor in cadrul
proiectului „Cartea, prietena copiilor”;
Pe baza acestor obiective am formulat următoarea ipoteză :
“ Se prezuma ca datorita proiectarii si desfasurarii activitatilor didactice in proiecte
educationale integrate, centrate pe strategii moderne de predare, copiii vor inregistra performante
ridicate la probele de evaluare a dezvoltarii limbajului.“
Cercetarea s-a desfăşurat în municipiul Constanţa, la Grădiniţa P.P NR. 42. În
experiment au fost introduşi copii din toate grupele, iar pentru a face aplicarea probelor mai
atractivă pentru copii, acestora li s-a spus că sunt invitaţi la un joc. Şi , deşi nu toate testele de
determinare a nivelului de dezvoltare a limbajului puteau fi realizate sau prezentate sub formă de
joc, s-a încercat crearea unei atmosfere de bună dispoziţie prin care să se evite plictiseala şi de
asemenea, să facă copiilor sarcina mai plăcută, experimentatorul apărând mai degrabă ca un
partener (de joacă).
Un alt aspect al cercetării prin care s-a încercat obţinerea unor informaţii despre
copiii incluşi în proiect şi care au participat la experiment, l-a constituit prezenţa părinţilor copiilor ,
alături de educatoare , la activităţile şi jocurile desfăşurate cu aceştia.
Un alt aspect al cercetării noastre – care nu trebuie pierdut din vedere- l-a constituit
faptul că, pentru probele de determinare a nivelului dezvoltării intelectuale, testarea s-a realizat
individual, opţiune ce a avut la bază cel puţin două motive:
1) S-a dorit eliminarea eventualilor factori perturbatori: gălăgia, influenţarea
răspunsurilor subiecţilor, repetarea lor de către copii etc. ;
2) S-a pus mare accent pe notarea răspunsurilor copiilor şi mai ales a argumentelor
formulate de către aceştia, element deosebit de important în analiza calitativă a răspunsurilor .
Menţionăm faptul că întreaga cercetare s-a derulat în cadrul proiectului educaţional
„Cartea,prietena copiilor”, ca metodă de evaluare s-a utilizat, aşa cum am mai menţionat metoda
proietectelor şi portofoliul. În cadrul acestui proiect ne-am axat pe derularea unor activităţi care
să antreneze copiii în jocuri cum ar fi : „Pe cine cunoşti ?” ( pentru copiii din celelalte grupe ); ”Cu
cine vrei să te joci ?”( pentru copiii din celelalte grupe) şi „De ce nu vrei să te joci cu ?”. Jocuri
care au pus în evidenţă modul de comunicare şi implicare a copiilor în activitatea propusă.
Ca scopul acestui proiect să fie atins am grupat lotul în 5 subgrupe de 10 copii care
au avut de realizat câte un portofoliou cu temele :
„Copilul şi cartea”
”Ion Creangă – poveşti pentru copii”
”Prietenii noştri – cărţile”
.”Voi fi şcolar !”5.”Micul actor”283