-
diagnostic, fişe de evaluare, tabele cu dublă intrare, studii de caz, dizertaţii, interviuri individuale,
teste standardizate, teste de randament, teste de aptitudini, teste formative, fişe individuale de
progres, probe pentru evaluarea creativităţii şi originalităţii .
Literatura de specialitate evidenţiază ca metode alternative de evaluare care se pot utiliza în
procesul instructiv-educativ din grădiniţă: observarea sistemică a comportamentului copiilor;studiul
de caz; fişa pentru activitatea personală a copiilor; investigaţia; proiectul şi portofoliul.
Aceste metode alternative de evaluare sunt promiţătoare, ele pot servi la fel de bine copilului
cât şi părinţilor, fiind în acelaşi timp suporturi solide ale discuţiilor cu familia.
Ideile esenţiale care stau la baza folosirii metodelor alternative de evaluare sunt :
Funcţia principală a evaluării moderne este aceea de a da încredere, a întări, a fortifica, a ajuta
copilul în procesul de învăţare.”A evalua elevul înseamnă a căuta să-i dai mai multă forţă ”
(Jonnaert,P., Eliot,N., 1998) .
Din perspectiva învăţământului modern, se doreşte „renunţarea la ideea unei evaluări cu
coloratură penalizantă care judecă prea adesea elevul în raport cu lipsurile sale”.Din contră „noi
dorim să subliniem/accentuăm progresul elevului în învăţare”(idem)
Metodele alternative de evaluare favorizează reflecţii de ordin metacognitiv. În lucrările
recente despre metacogniţie ( Linda Allal, 1993, Bernadette Noël, 1991 etc.) este încurajată
abordarea unei evaluări formatoare care acordă o mare parte din responsabilitate copiilor .(
Manolescu,M., 2002, pag.56).
Îmbină funcţiile formativă şi informativă a evaluării.
Demersul de evaluare cu ajutorul metodelor alternative dezvoltă copilului o conştientizare
(luare la cunoştinţă) a funcţie cognitive şi o căutare/ cercetare personală ( cu ajutorul cadrului
didactic) a mijloacelor pentru a regla propria învăţare. Prin folosirea acestora, elevul se implică şi
vizualizează, conştientizează progresul său.
Această manieră contrabalasează o abordare foarte răspândită în practica preşcolară-realizată
cu ajutorul testelor standardizate, care evaluează copiii fără a ţine seama de contextul de învăţare.
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează, atât în desfăşurarea procesului de
învăţare cât şi ca sinteză a activităţii copilului de-a lungul timpului, metodele alternative sunt în
măsură :
să preia o parte din sarcinile evaluării continue, formative, putând să elimine tensiunile
induse de metodele tradiţionale de evaluare/verificare;
să constituie parte integrantă a unei evaluări sumative sau chiar parte a unei examinări.
Abordarea metodelor alternative de evaluare impune din partea educatoarei o mult mai mare
atenţie, pentru că în esenţă, folosirea acestora este benefică cel puţin din două perspective:
- perspectiva procesuală , în sensul în care evaluarea modernă nu mai este centrată în principal pe
produsele învăţării copilului , ci pe procesele pe care aceasta le presupune ( de la evaluare la
activitate evaluativă);
- perspectiva de comunicare educatoare-copil în măsura în care acestea sunt considerate
instrumente de evaluare ce corespund unui demers de evaluare democratică şi autentică, întrucât
facilitează cooperarea între parteneri şi încurajează autonomia.
În categoria metodelor pedagogice alternative sunt incluse o multitudine de metode destinate
evaluării calitative, centrate îndeosebi pe procesul învăţării. Acestea sunt o alternativă la metodele
tradiţionale/clasice de evaluare. Ele completează practic informaţiile evaluative pe care le
dobândeşte educatoarea prin metodele tradiţionale privind învăţarea de către copil. Cele care se
regăsesc în mai toate clasificările de acest fel şi sunt prezente la ora actuală în învăţă în
învăţământul românesc preşcolar, primar, gimnazial şi chiar liceal sunt: observarea sistematică a
comportamentului copilului; proiectul, portofoliul, investigaţia, autoevaluarea .
Aceste metode alternative se utilizează în cadrul activităţilor din grădiniţă şi implicit în
cele de educarea limbajului, pentru că nu este posibil aplicarea lor fără să fie implicată comunicarea
şi limbajul. Considerăm că putem să prezentăm pe scurt metodele alternative de evaluare şi rolul
limbajului în aplicarea lor.
276