-
B) Mijloace de formare şi dezvoltare a deprinderilor: aparate şi instrumente de laborator, materiale
şi aparate de educaţie fizică, instrumente muzicale etc.
C) Mijloace de optimizare a timpului în cadrul lecţiei: hărţi de contur, şabloane, ştampile didactice
etc.
D) Mijloace de evaluare: chestionare, tabele, texte utilizate pentru verificarea cunoştinţelor
dobândite anterior etc. (acestora le vom acorda un spaţiu mult mai mare în cadrul temei XII).
E) Mijloace tehnice audio-vizuale: diaproiectorul (diapozitivul), retroproiectorul (foliile
transparente), televizorul, pickup-ul, magnetofonul, calculatorul etc.
Mijloacele tehnice cunosc în ultima pe rioadă o evoluţie explozivă, mai cu seamă cele legate de
tehnica informatică. Acest fapt determină un efort de informare şi achiziţionare susţinut din partea
cadrelor didactice. Eficienţa dovedită, dar şi comoditatea folosirii lor, odată abilităţile necesare
deprinse, au dus la fetişizarea lor de către ambii actori ai procesului educaţional. Faptul în cauză ne
face să prezentăm avantajele, dar şi dezavantajele didactice ce pot apărea în urma utilizării acestor
mijloace tehnice:
Avantaje:
* suplimentează explicaţiile verbale;
* consolidează cunoştinţe şi abilităţi;
* eficientizează folosirea timpului didactic;
* provoacă motivaţii cognitive
* prezintă în detaliu realităţi greu accesibile pe cale verbală.
Dezavantaje:
* determină o uniformizare a percepţiei realităţilor discutate;
* determină un oarecare spirit pasiv (mai cu seamă dacă nu sunt utilizate corect din punct de vedere
didactic);
* produc unele denaturări ale fenomenelor etalate, prezentând o imagine artificială (adap. Cucoş,
C.,1999, p.97).
În concluzie, trebuie precizat că nu se pot determina aprioric mijloace mai mult sau mai
puţin eficiente, ci că eficienţa oricărui mijloc didactic este dată de modul în care acesta este racordat
în permanenţă la obiectivele educaţionale urmărite, la conţinutul învăţământului ce urmează a fi
transmis şi, nu în ultimul rând, de gradul de corelare şi interacţiune cu metodele şi procedeele
folosite în paralel. Aceste operaţiuni de racordare şi corelare nu trebuiesc, însă, scoase din contextul
situaţiei concrete de învăţare în care este integrat educabilul, educabil considerat prin prisma
particularităţilor sale atât de vârstă, dar mai cu seamă individuale. Instruirea asistata de calculator directie strategica în perfectionarea metodologiei si tehnologiei instruirii (aplicatii in domeniul
prescolar). Societatea modernă, calificată ca societate a dinamicii continue a cunoştinţelor şi
deprinderilor intelectuale şi profesionale, plasează instituţiile de învăţământ într-o poziţie cheie de o
copleşitoare responsabilitate. Acesta este marea provocare a sistemului educaţional în prezent;
greşelile de abordare în educaţia modernă putând conduce la consecinţe greu de estimat chiar pentru
intervale de timp scurte.
Instituţiile de învăţământ trebuie să-şi adapteze metodele şi practicile clasice şi să găsească
metode şi procedee didactice noi care să permită a "produce" elevi cu noi aptitudini: autonomie,
flexibilitate, capacitate de cooperare şi dialog. Trebuie să găsească mijloace de a stimula şi favoriza
autoinstruirea şi de a păstra echilibrul întren"individualism" şi "socializare". Trebuie să pregătească
individul pentru un nou stil de viaţă şi de instruire: învăţarea continuă. „Supravieţuirea omului
depinde de capacitatea sa de a învăţa, de a se recalifica, de a uita ce a învăţat cândva şi de a se
instrui cu totul altfel pe viitor”. (Horst Siebert) În sprijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale
societăţii informaţionale - tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Metodele învăţământului
tradiţional nu pot face faţă avalanşei de cunoştinţe şi acestei dispersii accentuate a calificărilor,
meseriilor şi domeniilor de activitate, care devin tot mai specializate, dar în mod paradoxal tot mai
interconectate. Avantajele oferite de utilizarea calculatoarelor în procesul de instruire impun
stabilirea cât mai exactă a modului în care, calităţile acestora ca interactivitatea, precizia operaţiilor
efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor şi, mai ales,
273