SNAIC2015 | Page 275

-  Metode intuitive bazate pe observarea directă a obiectelor şi fenomenelor sau a substitutelor acestora;  Metode bazate pe acţiune; Sarcina didactică îndeplinită preponderent:  Metode de comunicare şi asimilare de noi cunoştinţe;  Metode de repetare şi consolidare a cunoştinţ elor;  Metode de formare de priceperi şi deprinderi;  Metode de evaluare a rezultatelor învăţării; Gradul de dirijare a învăţării:  Metode algoritmice prin care activitatea de învăţare este dirijată riguros, pas cu pas administrare a experienţei ce urmează a fi însuşită;  Metode semialgoritmice care propun o dirijare parţială ce lasă loc şi independenţei, posibilităţii de autoorganizare;  Metode euristice ce promovează investigaţia personală, libertatea subiectului de a alege căile de rezolvare a problemelor; Tipul de învăţare promovat:  Metode de învăţare prin receptare;  Metode de învăţare prin descoperire;  Metode de învăţare prin acţiune practică;  Metode de învăţare prin creaţie; Modul de organizare a activităţii:  Metode frontale, de activitate cu întreaga clasă;  Metode de învăţare în grup;  Metode de activitate în perechi;  Metode individuale; Asemenea sisteme de clasificare sunt relative, neputând epuiza întreaga diversitate a metodelor de învăţământ, mai ales în condiţiile în care asistăm la un continuu proces de inovare a metodologiei didactice. În ultima perioadă s-a impus sistemul de clasificare /structurare a metodelor după izvorul sau sursa cunoaşterii, iniţiat de I. Cerghit (5, p.65) şi preluat ulterior de majoritatea pedagogilor români. Autorul consideră că trei sunt sursele importante ale cunoaşterii, învăţării: a) experienţa social-istorică, moştenirea culturală a umanităţii, b) experienţa personală, trăită nemijlocit de elev pe baza contactului direct cu diverse aspecte ale realităţii obiective şi c) acţiunea practică. Asociind acestui criteriu un subcriteriu constând în suportul principal al informaţiei – cuvânt, imagine, acţiune, se ajunge la următoarea clasificare a metodelor de învăţământ. 2.3. DESCRIEREA METODELOR DE INSTRUIRE. FUNDAMENTE SI POSIBILITATI DE APLICARE EFICIENTA, CREATIVA. Metode de învăţământ de comunicare de explorare de acţiune: orale, indirecte, reală, scrise, simulată oral, vizuale, interioară, directe - observaţia - experimentul - studiul de caz - ancheta - lectura sau munca cu manualul demonstraţia obiectelor reale - demonstraţia imaginilor - demonstraţia grafică - modelarea instruirea prin radio /televiziune - tehnicile video - exerciţii - lucrări practice - elaborarea de proiecte - activităţi creative - jocuri de rol - învăţarea pe simulatoare - explicaţia - descrierea povestirea - prelegerea - instructajul expozitive - conversaţia - discuţia colectivă - problematizarea conversative metode de raţionalizare - metode algoritmice - instruirea programată Reflecţia personală 267