-
Curriculum nucleu aprofundat – reprezintă, pentru învăţământul general, acea formă de CDS
care urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referiţă ale Curriculumu - lui – nucleu prin obiective de
referinţă şi unităţi de conţinut, în numar maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline.
Curriculum extins – reprezintă, pentru învăţământul general, acea forma de CDS care urmăreşte
extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din Curriculumul - nucleu prin noi obiective de referinţă
şi noi unităţi de conţinut în număr maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. Acesta
presupune parcurgerea integrală a programei şcolare, inclusiv a elementelor marcate cu asterisc.
Curriculum elaborat în şcoala – reprezintă, pentru învăţământul general, acea formă de CDS
prin care şcoala poate concepe şi propune o disciplină nouă, cu programă, obiective şi conţinuturi
noi, diferite de cele existente în planul cadru şi trunchiul comun. La nivelul învăţământului liceal,
CDS se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline optionale.
- optionalul de aprofundare – derivat dintr-o disciplina studiată în trunchiul comun care urmăreşte
aprofundarea obiectivelor/competenţelor din curriculumul nucleu, prin noi conţinuturi propuse la
nivelul şcolii, sau prin cele cu asterisc în cazul specializarilor care nu le parcurg în mod obligatoriu
prin trunchiul comun;
- opţionalul de extindere – derivat dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun, care urmăreşte
extinderea obiectivelor/competenţelor generale din curriculum nucleu, prin obiective şi conţinuturi
noi, definite la nivelul şcolii;
- opţionalul preluat din trunchiul comun al altor specializari se referă la preluarea unei discipline noi
pentru specializarea în cauză care face parte din trunchiul comun al alteia;
- opţionalul ca disciplină nouă – constă în introducerea unei discipline noi, în afara celor prevăzute
prin trunchi comun, elaborarea programei şi conţinutului acesteia la nivelul liceului;
- opţionalul integrat constă într-un obiect de studiu structurat în jurul uneia sau mai multor arii
curiculare, prin elaborarea unei programe interdiscilinare, cu obiective şi conţinuturi diferite de cele
cuprinse în ariile curriculare respective.
DOCUMENTE CURRICULARE
Conţinutul procesului educativ se organizează şi planifică prin documente scolare ce au rolul
de a-i imprima un caracter obiectiv, coerent şi unitar, mai ales în condiţiile în care pe lângă
învăţământul public funcţionează o varietate de şcoli particulare. Spunem, astfel că procesul de
învăţământ şi conţinuturile educaţionale se obiectivează prin documente şcolare sau documente
(produse) curriculare. Există mai multe tipuri de asemenea produse, după importanţa lor:
- obiectivări primare (planul de învăţământ şi programele scolare);
- obiectivări secundare (manuale şi metodicile speciale);
- obiectivări terţiare (orare, planificări calendaristice, pr oiecte pedagogice).
Planul de învăţământ este un document oficial în care se structurează conţinutul
învăţământului pe niveluri şi profiluri de şcoli. În planul de învăţământ se stabileşte numărul de ore
(maxim şi minim) pe diferite discipline sau arii curriculare. Acest document are caracter reglatorstrategie şi reflectă filosofia şi politica educaţională a sistemului de învăţământ naţional. Totodată,
el exprimă, în forma sintetică, concepţia pedagogica şi în special teoria curriculară care
fundamentează ştiinţific procesul instructiv-educativ la nivel naţional. Prin efectele sale imediate pe
linia managementului sistemului de învăţământ, planul-cadru influenţează strategia de alocare a
resurselor umane şi materiale în domeniul învăţământului, sistemul de evaluare şi de examinare,
sistemul de formare iniţială şi continuă a personalului didactic. Importanţa planului de învăţământ,
demonstrată prin efectele sale asupra tuturor celorlalte componenete ale sistemului şi procesului de
învăţământ, face ca, ori de cate ori o reforma a învăţământului îşi propune să se exprime în primul
rând ca o restructurare curriculară, ca să reprezinte o reformă de esenţă. Planul de învăţământ
trebuie interpretat ca o proiecţie pedagogică şi de politică educaţională, continuu perfectibilă, în
scopul adaptării la transformările sociale şi economice. Proiectarea unui plan-cadru de învăţământ
este un proces deosebit de complex şi de laborios, implicând lucru în echipă la diverse niveluri de
instanţa decizională. In cadrul acestui proces se pot distinge trei etape, fiecare antrenând
profesionişti cu roluri specifice:
• etapa de expertiză ştiinţifică ce antrenează specialişti în teoria şi dezvoltarea curriculum-ului;
241