-
ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR
IN GRĂDINIȚĂ
Prof. in înv. preșcolar HUS RAMONA
Prof. in înv. preșcolar SALA IOANA
Abordarea integrată a curriculum-ului are ca deziderat apropierea şcolii de viaţă reală,
aplicarea teoriei în practică, suplinirea abstractului de către concret. Accentul se pune pe formarea
unor competenţe, atitudini, valori transversale şi transferabile utile pentru dezvoltarea personală şi
socială a elevilor.
A integra reprezintă punerea în relaţii, coordonarea şi îmbinarea părţilor separate, distincte într-un
tot de nivel superior, într-un întreg funcţional, unitar şi armonios.
Curriculum-ul integrat vizează o anumită modalitate de organizare şi planificare a învăţării,
care conduce la o inter-relaţionare a disciplinelor, a obiectelor de studiu, producând conexiuni între
ceea ce învaţă copiii şi experienţele lor de viaţă. Predarea integrată are ca referinţă nu o disciplină
de studiu, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline; o disciplină o ajută pe cealaltă să fie
mai bine însuşită, ajută la transferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul. Prin activităţile
desfăşurate într-o manieră integrată, cadrele didactice oferă şansă preșcolarilor de a se manifestă
liber şi creativ şi creează un mediu stimulativ şi diversificat pentru dezvoltarea personalităţii lor.
Integrarea este, aşadar, un proces divers şi complex, care merge progresiv de la modelul
clasic disciplinar până la disoluţia totală a barierelor disciplinare – transdisciplinaritatea.
Abordarea integrată a conţinuturilor a cunoscut o extensie relativ rapidă în învăţământul
preşcolar şi primar. Aceasta se dovedeşte a fi o reală soluţie pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu
societatea, cultura, tehnologia şi „ presupune stabilirea unor relaţii strânse, convergente, între
următoarele elemente: concepte, abilităţi, valori, aparţinând disciplinelor şcolare distincte.” ( De
Landsheere – 1992 )
Literatura de specialitate oferă o serie de modele de organizare și monitorizare a curriculumului integrat.
a) Modelul integrării ramificate - elementul central al acestui model este tema studiată,
iar detalierea experiențelor de învățare se face, la un prim nivel, pe domeniile de
activitate prevăzute în programă. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate
experiențele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuală,
afectivă, socială, fizică. Având în vedere finalitățile stabilite pentru aceste 2 nivele,
cadrul didactic alege conținuturile ce se înscriu in sfera temei centrale și care pot
contribui la atingerea finalităților.
b) Modelul integrării liniare (modelul hibridării); în acest nivel, integrarea curriculara se
face in jurul unei finalități de transfer, de tipul "dezvoltarea comportamentului social".
Prin complexitatea lor și prin specificul integrat, aceste finalități se pot constitui ca
(sub)domenii independente. Acest model al proiectării este aplicabil pentru finalitățile
urmărite pentru perioade mai îndelungate de timp și este foarte potrivit pentru
proiectarea intervenției educaționale diferențiate și individualizate cu scopuri
recuperatorii sau de dezvoltare.
c) Modelul integrării secvențiale: în acest model, cunoștințele de aceeași sfera ideatică
sunt predate în proximitate temporala: deși abordarea lor se face distinct, propunătorul
facilitează transferul achizițiilor învățate de la un domenii la altul, prin comentariile,
trimiterile, întrebările, sarcinile de lucru formulate. Proiectarea pe teme, o cerință de
actualitate in învățământul preșcolar romanesc, ilustrează cel mai adesea acest model de
integrare curriculara.
d) Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model consta in studierea unor
teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o
221