-
Noul model comunicativ-funcţional (predarea integrată a citirii si scrierii la clasa I) faţă de
predarea tradiţională are avantajul menţinerii interesului activ al elevilor. În mod deosebit, ora de
scriere era obositoare, deoarece şcolarii mici erau supuşi unui efort motric şi intelectual susţinut.
Trecând pe parcursul aceleaşi lecţii de la activitatea de citire la cea de scriere, cu aportul alfabetului
decupat şi apoi cu litere de mână, s-a constatat că elevii sunt mai relaxaţi şi participă cu mai mult
interes la activitate, se menţine trează atenţia elevilor prin alternarea citirii cu scrierea.
De asemenea, nu s-a renunţat pe parcursul activităţii nici la exerciţiile pregătitoare pentru
scriere:
•
încalzirea degetelor de la mâini;
•
mişcarea mâinii;
•
„scrierea” literei în aer, pe masă cu stiloul închis.
Predarea integrata a citirii şi scrierii are ca referinţă o idee sau un principiu integrator care
transcede graniţele dintre capacităţile de receptare şi exprimare orală, respectiv de receptare a
mesajului scris şi de exprimare scrisă şi grupează cunoaşterea în funcţie de noua perspectivă.
Profesorul, Vasile Molan, spunea că: „Predarea limbii române urmăreşte înţelegerea de
către elevi a bogăţiei limbii materne şi folosirea ei corectă în relaţiile cu oamenii. Cu cât cunosc
mai bine limba română, cu atât îşi vor însuşi elevii cunoştinţele din domeniul umanist şi ştiinţific.”
În activitatea de abordare integrată a citirii şi scrierii se operează cu fapte de limbă. De aceea
este necesar ca atunci cand ne ocupăm de probleme metodologice cu privire la însuşirea cititului şi
scrisului să luăm în considerare aspectele specifice ale limbii, pentru a găsi cele mai bune soluţii în
activitatea didactică. Nu se poate învăţa cititul şi scrisul fără ca elevii să dispună de capacitatea de a
delimita cuvintele din vorbire şi, în cazul limbii române, fără a le desparţi în sunete pentru ca apoi
sa fie realizată unirea sunetelor în cuvinte şi a acestora în propoziţii. Descoperind sunetul, intuind
litera corespunzătoare şi scriind litera de mână, integrand-o în exemple, în aceeaşi oră de curs, se
observă că elevul are mai puţine probleme cu recunoaşterea literelor, cu cititul.
Aceasta înseamnă că metoda pe care o folosim în procesul predării—învăţării—cititului—
scrisului trebuie să ţină seama pe de o parte, de faptul că scrierea concordă, aproape exact, cu
pronunţarea, deci metoda trebuie să fie fonetică. Pe de altă parte, metoda utilizată trebuie să
pornească de la desprinderea unei propoziţii din vorbire, continuându-se cu delimitarea cuvintelor şi
despărţirea în silabe şi în sunete, respectiv cu drumul invers, ceea ce denotă că metoda trebuie sa fie
şi analitico—sintetică.
Analiza în cazul de faţă, înseamnă a împărţi un întreg, respectiv propoziţia şi cuvintele până
la nivelul sunetelor, iar sinteza este operaţia inversă, de îmbinare, de reunire a acestor părţi în
întregul lor.
Abordarea integrată a citirii şi scrierii este cuprinsă în etapa alfabetară. În această etapă
elevul învaţă să citească şi să scrie litere, cuvinte şi propoziţii.
În predarea integrată a citirii şi scrierii însuşirea literei are loc în două lecţii care pot avea
următorul scenariu:
Lecţia I
Lecţia a II-a
Etapele lecţei pot fi:
Etapele lectiei pot fi:
• folosirea imaginilor şi predarea sunetului şi a literei de tipar
• intuirea imaginii din carte;
folosind metoda fonetico-analitico-sintetică:
• formarea unor propoziţii din
- alegerea propoziţiei;
cuvintele
alcătuite cu
ajuto 'V