SNAIC2015 | Page 192

- Nu trebuie plecat de la premise că elevul, dacă nu are şanse sa ajungă un mic Shakespeare sau un Picasso, nici nu trebuie implicat in activităţi cu carcter creativ, pentru că el va deveni un creator în felul său.Nici vârsta nu este cea de care să depindă creativitatea umana.De exemplu, nu trebuie să uităm faptul că Mozart a compus un menuet la vârsta de 5 ani, Gauss(matematician, fizician si astronom german celebru) a fost admis la Universitate pe când avea doar 11 ani, Goethe scria compoziţii literare la 8 ani, in timp ce Cervantes a scris”Don Quijote de la Mancha” între 58 si 68 de ani. Rolul profesorului este acela ca, indiferent de vârsta pe care o au elevii, să-I determine să pătrundă acolo unde au acces cât mai puţini, căci: “O persoană creatoare este cea care are putere de pătrundere, care vede lucruri pe care nimeni nu le-a mai văzut, care aude lucruri pe care nimeni nu le-a mai auzit-asta înseamnă creativitate.”7 Cu scopul de a dezvolta elevilor capacitatea de descoperire şi spiritul euristic, am aplicat, tot in munca pe grupe, metoda brainstormingului( cunoscută si sub denumirea de asalt de idei). Pornind tot de la cuvânt, ca “motor” al creaţiei, metoda ciorchinelui este si ea una atractivă si instructivă. Cuvăntul de bază este, de exemplu, “loisirs”. Sarcina dată: “Creaţi un ghid cât mai atractiv pentru un turist care doreşte să-şi petreacă timpul liber intr-un mod cât mai original si facând cât mai multe activităţi posibile! Dati frâu liber imaginaţiei voastre!” (Anexa 1) Dacă învăţământul tradiţional era în mare măsură pasiv şi reproductiv, motiv pentru care contribuţia lui la dezvoltarea gândirii creatoare a elevilor era insuficientă, în ziua de azi, aşa-numitele metode ale gândirii critice sunt deosebit de imortante în predarea limbilor moderne şi nu numai.S-a trecut de la dezideratul educatiei prin ştiinţă, în sensul ca:”elevul să-şi însuşească spiritul investigator al ştiinţei”8, la realizarea sa efectivă. O perspectivă modernă a învăţării creative a limbii franceze este şi aceea de a-I cere elevului sa realizeze sarcini de tipul:”Creaţi un ghid turistic al Parisului, care să cuprindă principalele obiective turistice pe care le-am putea vizita!” Astfel, prin propria descoperire si investigare, el va reţine mult mai multe lucruri decât dacă acestea i-ar fi predate cu ajutorul metodelor expositive tradiţionale.Pentru tema” La progression du récit”, elevii vor urmări o succesiune de benzi desenate, al căror fir narativ se opreşte însă într-un anumit punct, ei trebuind să creeze, de exmplu, o intriga, un punct culminant sau un final.Pe urmă, creaţiilor lor vor fi confruntate cu ceea ce se găseşte pe BD. Educarea gândirii creative la elevi, formarea capacităţilor de investigare şi descoperire sunt obiective majore ale învăţământului contemporan. Prestigioasă limbă literară, franceza ne permite, nouă profesorilor, să o abordăm dintr-o perspectivă creativă, divergentă, care să le stârnească elevilor curiozitatea, dorinţa de cercetare şi creare de produse noi, originale.Iar lucrul acesta se devoltă cel mai bine in cadrul microgrupurilor de elvi, căci, dacă în trecut a dominat idea geniului individual şi acest lucru s-a datorat concepţiei individualiste născută în condiţiile societăţii capitaliste( după care orice descoperire este produsul unui spirit solitar), azi se pune tot mai mult accentual pe schimbul de informaţii si idei, pe cooperare.Educaţia interrelaţiilor creative nu se realizează numai în şcoală, ci şi în colectivele de muncă, permiţând dezvoltarea unei personalităţi multilaterale a elevului. OSHO-Creativitatea.Descătuşarea forţelor interioare, trad.de Lidia Grădinaru, Bucuresti, Pro Editură si Tipografie, 2006. 8 GRIGORIU, B; ŞAFRAN,O.-Coordonate ale predării-învăţării din perspective didacticii moderne, Bucureşti, EDP, 1976, p.191. 7 184