-
BIBLIOGRAFIE:
Lucian Ciolan, Învățarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura
Polirom, 2008
MEC: Programe şcolare pentru învǎţǎmântul primar, Bucureşti, 1998
Ioan Stan, Introducere în geografie, de la localitatea natală la planetă, Editura Universității,
Suceava, 2007
Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă, Goegrafie-manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, 2006
Emanoil Nicoară, Geografia României – îndrumător, clasa a IV – a, Editura Aramis, 2000
Adina Albu, Ioan Surdu, Geografie-manual pentru clasa a IV-a, Editura ES PRINT 98, 2006
ABORDAREA INTEGRATĂ A CONŢINUTURILOR
Grupa Ciupercuţelor
Prof. ALINA SIMONA DULGHERU,
Prof. PURCEL CECILIA, Grădiniţa cu P.P. Nr.5 - Bârlad
Noţiuni teoretice
Dacă educaţia timpurie vizează abordarea holistică a copilului, ceea ce presupune
„ireductibilitatea întregului la părţile componente, superioritatea (nu neaparat cantitativă) a
ansamblului faţă de suma părţilor şi viziunea integrală şi integrată asupra obiectelor, fenomenelor
sau proceselor studiate” (Ciolan, L., 2008, p.117), atunci trebuie să vorbim şi de o abordare
integrată a curriculumului.
Acest concept reprezintă unificare, fuziune, armonie de idei; este o acţiune prin care diverse
elemente interrelaţionează pentru a se încorpora armonios într-un întreg, ceea ce se obţine fiind de
un nivel superior. În procesul învăţării, integrarea are în vederea o viziune globală a unităţii
cunoaşterii, aşadar, din punct de vedere pedagogic, „integrarea constă în realizarea în aceeaşi
activitate a mai multor activităţi (sau fragmente de activităţi) de tip succesiv care conduc la
atingerea obiectivelor propuse şi la realizarea în practică a proiectului tematic ales” (Lespezanu, M.,
2007, p.151).
Orice sintagmă am folosi: activitate integrată, integrare curriculară, viziune integrată a
actului educativ, curriculum integrat, se observă, pentru definiţiile încercate, că majoritatea conţin
sau sugerează (Ciolan, L., 2008, p.118):
- combinarea obiectelor de studiu;
- centrarea pe activităţi integrate de tipul proiectelor;
- relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
- corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
- unităţile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale curriculumului;
- flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi gruparea elevilor.
Varietatea activităţilor desfăşurate în grădiniţă (ALA – activităţi liber alese, ADP – activităţi
pentru dezvoltare personală, ADE – activităţi pe domenii experienţiale) ne oferă posibilitatea
combinării în diverse forme a lor pentru realizarea unei activităţi de tip integrat. În materialele
suport pentru aplicarea noului curriculum întâlnim mai multe tipuri de activităţi integrate (Scrisoare
metodică pentru învăţământul preşcolar, 2010, p. 6 – Anexa 1):
155