-
Prin intregul sistem de activitati instructiv-educative ce se desfasoara in scoala se
urmareste influentarea dezvoltarii fizice armonioase a copiilor,stimularea inteligentei,a gandirii,a
limbajului,a creativitatii acestora, educarea in spiritul dragostei fata de patrie si popor,cultivarea
sensibilitatii artistice,a gustului pentru frumos in natura,in arta,in viata sociala,precum si in
formarea unor deprinderi simple de munca . Pe acest fond se asigura,indeosebi,la grupa
mare,insusirea unor cunostinte si deprinderi necesare copiilor pentru o mai buna integrare in clasa
I,in activitatea de invatare de tip scolar.
Întrucât elementul de baza al activitatilor de instruire il constituie limbajul,volumul si
calitatea vocabularului,ele influenteaza nemijlocit randamentul muncii scolare si adaptarea copilului
la viata in colectiv,saracia vocabularului si stangacia in exprimare pot frana nu numai progresul
intelectual si munca de invatare,dar pot produce modificari in starile afective ale
copiilor(timiditate,teama) si in atitudinea lui fata de scoala.De aceea imbogatirea si corectarea
vocabularului,ca si a mijloacelor de exprimare in cadrul unei variante forme de activitate,ar trebui sa
preocupe mai intens pe educatori.In vederea inbunatatirii muncii sub acest aspect, as sustine ideea
frecventarii obligatorie a grupei mari de la gradinita.
Activitatile cu continut matematic din gradinita vizeaza stimularea dezvoltarii intelectuale a
copiilor,contribuie la trecerea treptata de la gandirea concret-intui tiva la gandirea
simbolica,abstracta,pregatind copiii pentru intelegerea si insusirea matematicii in clasa I.O atentie
deosebita trebuie sa se acorde principiului valorificarii maximale a functiilor formative ale jocului
ca activitate specifica a copilului prescolar si ca forma de desfasurare a unor actiuni instructiveducative din gradinita,ca mijloc si metoda specifica invatarii de tip prescolar in vederea pregatirii
lor pentru scoala.
Pregatirea prescolarului pentru scoala si viata trebuie facuta in sensul unei dezvoltari dirijate a
acelor deprinderi si capacitati care vor permite o rapida si facila adaptare la cerintele scolii si
societatii. Scopul activitatii de initiere a copiilor in matematica nu este de a-i invata sistematic
anumite notiuni, ci de a-i pune in situatii prin care isi dezvolta procesele de cunoastere, devenind apti
sa descopere relatii abstracte sub aspectul concret al situatiilor intalnite prin joc. Inca de la grupa
mica, copiii invata sa formeze grupe de obiecte, realizand, de fapt, exercitii logice de clasificare.
Aceasta implica executarea unor comparatii pentru a lua decizia daca obiectul respectiv apartine
grupei pe care o constituie sau nu. Exercitiile de gandire logica se vor desfasura, la inceput, cu obiecte
familiare copilului, jucarii, ajutandu-l sa opereze concret cu grupe de obiecte constituite dupa unul
sau mai multe criterii, sa faca comparatii, sa puna in corespondenta. Relatiile dintre multimi, la
aceasta varsta, se pot observa in cadrul jocurilor logice cu piesele geometrice, care sugereaza mai
direct esenta operatiilor matematice. Vorbind tot de planul dezvoltarii gandirii copilului, putem spune
ca elementele de logica matematica capata o valenta si in ceea ce priveste stabilirea unui echilibru
intre excitatie si inhibitie, ceea ce duce la cresterea capacitatii de concentrare a atentiei. Sa actioneze
logic, este, nu doar un scop al matematicii, ci un scop al intregului proces instructiv-educativ. Aceasta
capacitate este de dorit sa fie transferata si altor discipline, ceea ce ar eficientiza rezultatele
activitatilor din gradinita. In cadrul activitatilor de evaluare se constata cel mai usor caracterul
interdisciplinar al achizitiilor logice. La educarea limbajului, cunoasterea mediului, educatie pentru
societate putem desfasura jocuri inspirate ca sarcina din aria activitatii logico-matematice, dar
completate cu elemente din sfera respectiva. Multe jocuri didactice implica, pe langa cunostinte
despre natura si om, si capacitate de constituire de multimi cu una sau mai multe caracteristici date,
motivarea apartenetei sau neapartenentei unui element la o multime, realizarea de corespondente intre
elemente din multimi diferite. Voi exemplifica inserarea elementelor de logica matematica in cadrul
activitatilor de educarea limbajului. In momentul in care prescolarul este pus in situatia de a-si aminti,
de a selecta dintr-o multitudine de personaje, anumite personaje şi de a le situa intr-un anume
tablou/intr-o categorie anume, el este deja pus in situatia de a utiliza mai multe procedee cognitive.
Face apel la o serie de procese psihice, intre care, gandirea cu latura logica, are un loc primordial.
Desi e vorba de povesti, de latura afectiva si morala, elementele matematice sunt foarte importante si
utilizate, chiar daca e mai greu de observat. La finalul unor astfel de actiuni, se pot identifica doua
multimi, una a personajelor pozitive si cealalta a celor negative, multimi obtinute dupa un criteriu
141