-
ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR
PE PARCURSUL UNEI ZILE TEMATICE
Prof. Înv. primar, DOBRE RODICA
Școala Gimnazială Numărul 4, Moreni, Dâmbovița
,,Misiunea educației în secolul XXI este de a permite fiecăruia dintre noi, fără
excepție, să-și dezvolte talentul și să-și valorifice la maximum potențialul creativ, inclusiv
responsabilitatea pentru propria viață și pentru atingerea scopurilor personale.”
Jacques Delors
Valul schimbărilor și al noutăților care asaltează viața umanității și a fiecărei
colectivități umane a făcut necesare nu numai strategii globale corelate, internaționale,
interdisciplinare, ci și o educație pentru schimbare. În societatea contemporană, rolul școlii a
devenit mult mai complex, îndepărtându-se de esența lui primară, de transmitere de cunoștințe și
orientându-se spre formarea de atitudini și comportamente, spre dezvoltarea de capacități. Printre
altele, acest rol complex vizează:
realizarea educației pentru adaptare la schimbare ( fiecare copil este ajutat să-și dezvolte
propriul potențial, să fie creativ, motivat să învețe, capabil să rezolve situații-problemă, să
comunice și să colaboreze, să participe activ);
promovarea valorilor unei societăți deschise ( valorizarea diversității, dezvoltarea
deprinderilor de cooperare, participare la luarea deciziilor, toleranță, gândire critică);
egalizarea șanselor (copiii care se află în situații de risc sunt ajutați să reușească din punct de
vedere al educației și al integrării sociale);
militarea pentru educația centrată pe persoană și pentru revalorizarea dimensiunii subiective
a actului educațional ( ,,O școală pentru toți” devine ,,O școală pentru fiecare”, care pune
accent pe diferențierea învățării);
practicarea tipurilor de învățare fundamentale pentru perioada actuală și viitoare: ,, învățarea
pentru a știi cum să conviețuim” – ceea ce presupune înțelegerea și acceptarea celor din jur
pentru a putea colabora; ,,învățarea pentru a acumula cunoștințe” – având ca scop asigurarea
unei culturi de bază, unui bagaj de cunoștințe generale, de instrumente de înțelegere și
abilități de învățare; ,,învățarea pentru a acționa” – formarea capacităților de rezolvare a
situațiilor-problemă, prin dezvoltarea gândirii critice și activarea potențialului creativ;
,,învățarea pentru viață”-care să permit exersarea autonomiei și responsabilității personale și
sociale.
Îmbinarea acestor tipuri de învățare construiesc, de fapt, învățarea integrată, care are
la bază cei patru piloni: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu alții, a învăța
să fii. Deschiderea școlii spre post-modernitate ne propune o viziune diferită asupra curriculum-ului
în sensul că încearcă să depășească barierele disciplinelor și să realizeze conexiuni între acestea,
între diferite domenii ale cunoașterii, cu scopul de a face să relaționeze diverse elemente pentru a
construi o viziune de ansamblu, un întreg unitar de nivel superior, o imagine coerentă despre o
anumită temă, subiect,situație-problemă. În acest sens, Lucian Ciolan afirma: ,, Succesul în viața
personală, profesională și socială e dat tocmai de capacitatea de a ieși din cutia disciplinară, de
capacitatea de a realiza conexiuni care să conducă la rezolvarea eficientă a problemelor concrete.”
Misiunea noastră ca dascăli este să contribuim la formarea-dezvoltarea unei
personalități a elevului capabile să facă față provocărilor lumii reale, nevoilor societății
contemporane și integrării cu succes în societate . Problemele concrete de viatã, ce trebuie rezolvate
zi de zi, au un caracter integrat si nu pot fi soluționate decât apelându-se la cunoștințe, deprinderi,
competențe ce nu sunt încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu. Pentru ca elevii zilelor
noastre să facă față solicitărilor lumii moderne,aflată în continuă schimbare, trebuie sã le formăm
130