-
Curriculum-ul integrat presupune crearea de conexiuni semnificative între teme sau
competenţe care sunt de regulă formate separat, în interiorul disciplinelor. Aceste teme sau
competenţe au o puternică legătură cu viaţa cotidiană a elevilor şi îşi propun, direct sau indirect, să
contribuie la formarea unor valori şi atitudini.
Este esențială deschiderea școlii și a educației formale către viața de după porțile școlii a
elevilor, către aspectele non și informale ale acesteia, pentru o înțelegere integratoare a realității
complexe pe care o reprezintă elevul.
Acest demers integrator implică o serie de probleme complexe, referitoare la abilitatea
metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea curriculară, stabilirea modalităţilor de evaluare
a performanţelor individuale, mai ales în situaţia învăţării prin cooperare, acomodarea corectă a
proiectelor şi abordării pe teme într-o schemă orară coerentă.
Fundamentul teoretic pleacă de la paradigma transdisciplinarităţii, înțeleasă de Basarab
Nicolescu ca “ştiinţă şi artă a descoperirii punţilor dintre discipline”1.
Integrarea curriculară apare firesc ca soluţie pentru eficientizarea procesului educaţional, în
sensul integrării conţinuturilor disciplinelor de studiu, predării în manieră integrată, în vederea
dezvoltării competenţelor F