mai ales în situaţia învăţării prin cooperare, acomodarea corectă a proiectelor şi abordării pe teme
într-o schemă orară coerentă;
• învăţarea într-o manieră cât mai firească, naturală pe de o parte şi, pe de altă parte, învăţarea
conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat;
• parametrii structurii curriculare integrate pot fi: conceptele transmise, deprinderile, abilităţile
formate şi aplicaţiile realizate.
Curriculum-ul pentru învăţământul primar este structurat în funcţie de un model comunicativfuncţional care presupune predarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, cât şi
a capacităţilor de receptare a mesajului scris şi de exprimare în scris. Conform acestui nou model
comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a
celui scris (citire, lectură), precum şi cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă.
Domeniile limbii române (citire, lectură, gramatică, compunere) sunt definite acum în termeni de
capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi cea scrisă.
Noul model comunicativ-funcţional (predarea integrată a citirii si scrierii la clasa I) faţă de
predarea tradiţională are avantajul menţinerii interesului activ al elevilor. În mod deosebit, ora de
scriere era obositoare, deoarece şcolarii mici erau supuşi unui efort motric şi intelectual susţinut.
Trecând pe parcursul aceleaşi lecţii de la activitatea de citire la cea de scriere, cu aportul alfabetului
decupat şi apoi cu litere de mână, s-a constatat că elevii sunt mai relaxaţi şi participă cu mai mult
interes la activitate, se menţine trează atenţia elevilor prin alternarea citirii cu scrierea.
De asemenea, nu s-a renunţat pe parcursul activităţii nici la exerciţiile pregătitoare pentru
scriere:
•
încalzirea degetelor de la mâini;
•
mişcarea mâinii;
•
„scrierea” literei în aer, pe masă cu stiloul închis.
Predarea integrata a citirii şi scrierii are ca referinţă o idee sau un principiu integrator care
transcede graniţele dintre capacităţile de receptare şi exprimare orală, respectiv de receptare a
mesajului scris şi de exprimare scrisă şi grupează cunoaşterea în funcţie de noua perspectivă.
Profesorul, Vasile Molan, spunea că: „Predarea limbii române urmăreşte înţelegerea de către
elevi a bogăţiei limbii materne şi folosirea ei corectă în relaţiile cu oamenii. Cu cât cunosc mai bine
limba română, cu atât îşi vor însuşi elevii cunoştinţele din domeniul umanist şi ştiinţific.”
În activitatea de abordare integrată a citirii şi scrierii se operează cu fapte de limbă. De aceea
este necesar ca atunci cand ne ocupăm de probleme metodologice cu