le acordă calificative.
Se solicită elevilor să
exprime modul în care
s-au simţit la lecţie;
pentru exprimarea stării
pozitive din timpul lecţiei
vor pune câte o floare
magică pe apă.
-
Se fac aprecieri şi se
recompensează
participarea elevilor la
activitate.
Se notează şi se explică
tema pentru acasă.
Învăţarea integrată permite aplicarea cunoştinţelor în diferite domenii, contribuie la
dezvoltarea învăţării active în rândul elevilor, asigurând o cunoaştere globală, de tip integrator. În
acelaşi timp, dezvoltă gândirea sintetică şi analitică a elevilor, permite realizarea transferurilor de
metode, limbaje şi concepte între diferite discipline, stimulează creativitatea şi contribuie la
dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor. Experienţele de învăţare construite în
manieră integrată permit elevilor să acumuleze informaţii despre fenomene, procese, obiecte care
sunt interrelaţionate şi să formuleze puncte de vedere clare, sintetice, cuprinzătoare. Se remarcă o
creştere a gradului de implicare a elevilor.
Abordarea integrată a conţinuturilor potenţează dimensiunea formativă a a procesului
instructiv-educativ.
Bibliografie
1. Bocoş, M., Chiş, V.(coord.) (2005), Abordarea integrată a conţinuturilor curriculare, Casa
Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
2. Bocoş, M., Chiş, V.(coord.) (2012), Abordarea integrată a conţinuturilor curriculare.
Particularizări pentru învăţământul primar, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
3. Ciolan, L. (2008), Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar,
Editura
Polirom, Iaşi.
4. Ionescu, M.(2000), Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed. PUC, Cluj-Napoca.
5. Petrescu, P., Pop, V. (2007), Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a situaţiilor de învăţare,
EDP, Bucureşti.
532