-
Au existat şi cazuri în care membrii unui grup, nemulţumiţi de maniera în care povestea
liderul lor de grup, au intervenit, numind alt copil care să continue. Am apreciat sfârşitul fiecărei
povestiri, dar am ales spre exemplificare, finalul care a corespuns cel mai bine temei (final ales prin
vot de toţi copii).
Exemplu:
“Ce a spus toamna? Păi ce să spună. Eu sunt cea mai bogată dintre toate surorile mele. Nici
una dintre ele nu are coşul plin cu fructe cum îl am eu: mere, pere, prune, alune, struguri, pepeni
mari şi mici, toate coapte, coapte. Eu am şi zile senine şi călduţe la început, şi apoi aduc ploile ca
să pregătesc recolta pentru anul viitor. Sunt cea mai colorată dintre toate surioarele, am o rochie
în multe culori cu frunze galbene, roşii, maronii, verzi şi portocalii. ”
Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale, cu metode din
aceeaşi categorie, iar metodele tradiţionale nu se elimină, se modernizează, se combină, se
modifică, se îmbunătăţesc şi se adaptează.
Ar fi frumos ca fiecare cadru didactic să fie pentru preșcolarii lui „formator” pentru a simţi
zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a
realiza o abordare integrată creativă diversă, eficientă, atractivă, diferenţiată, atât pentru tine ca
dascăl, cât şi pentru copiii.
BIBLIOGRAFIE
IONESCU, M., 2000, Demersuri creative în predare şi învăţare, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca
BREBAN, S., 2002, Metode interactive de grup – Ghid metodic, Editura Arves
ABORDAREA INTEGRATĂ A CONŢINUTURILOR
METODA “PROIECTUL TEMATIC”
Prof. ZAPAN ANA-MIHAELA
Prof. SLAV ARISTICA
GRĂDINIŢA “PANSELUŢA”
“Invăţarea este un act personal și cere participare personală. Problema esenţială de care depinde
producerea învăţării eficiente este problema implicării , a angajării celui care învaţă în actul învăţării”
(I. Jinga )
Procesul de învăţământ se caracterizează printr-o permanentă schimbare, deschidere spre
nou, fapt ce determină reconsiderarea finalităţilor și conţinuturilor învăţământului , precum și
reevaluarea și înnoirea metodelor folosite în practica instructiv-educativă.
Metoda proiectului tematic este o metodă intens și cu succes utilizată în învăţământul
românesc actual.
Proiectul tematic constă într-o structură coerentă de activităţi de învăţare ce au ca finalitate
un scop comun: achiziţionarea de către copil a unor cunoștinţe și abilităţi pe o anumită temă.
Specificul acestei metode derivă din faptul că oferă copilului o învăţare integrată , cu caracter
preponderent interdisciplinar și transdisciplinar.
Beneficiile acestei metode sunt :
tema este stabilită în funcţie de preferinţele și propunerile copiilor
copiii își formează unele deprinderi de muncă intelectuală , învăţând să-și formuleze
probleme și să caute singuri calea de a le rezolva ;
are la baza învăţarea prin cooperare , iar responsabilităţile sunt diferenţiate pe grupuri ;
copiii se consultă în toate etapele proiectului devenind parteneri în rezolvarea proiectelor ;
503