-
ACTIVITATEA INTEGRATĂ ,
MIJLOC EFICIENT IN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Prof.înv.preşcolar DILIMOŢ DOINIŢA
Grădiniţa nr.208 - Bucureşti
Prof.înv.preşcolar DOBRIN MARIA MIHAELA
Grădiniţa Zâna Florilor - Bucureşti
Abordarea integrată este o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, care
conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicarea practică a celor
învăţate, este o caracteristică a activităţii didactice de calitate,şi în acelaşi timp o cerinţă imperativă
a educaţiei europene.
În cadrul activităţii de învăţare, ac tivitatea integrată deţine succesul. În astfel de activităţi,
într-un mod plăcut – joc în special – se abordează conţinuturi din diferite domenii cu scopul
realizării unor obiective comune. Prin această modalitate copilul se implică şi învaţă lucrând.
Învăţarea reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv,
organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum.
In educaţia timpurie, învăţarea integrată semnifică modul în care cadrul didactic integrează
conţinuturile mai multor domenii experienţiale, exploatând resursele din mai multe centre de
activitate cu scopul atingerii mai multor obiective de referinţă.O abordare integrată permite copiilor
să se angajeze în scop de învăţare, relevanta. Învățarea integrată încurajează copiii să înţeleagă
conexiunile şi interdependențele dintre ariile curriculare.
Învăţarea reprezintă un proces evolutiv, de esenţă informativ- formativă, constând în dobândirea
(însuşirea, stocarea, prelucrarea şi valorizarea internă) de către fiinţa umană – într-o manieră activă,
explorativă – a experienţei de viaţă. Copiii au o curiozitate înnăscută. Acestora le place să exploreze
şi să descopere. Acestea sunt cele doua elemente cheie în procesul lor de învăţare Dacă explorarea
pe care o fac le aduce sentimente de bucurie, dacă curiozitatea lor este satisfăcută, dorinţa de a retrăi
aceleaşi sentimente îi va determina să îşi continue explorarea şi să-şi dorească să descopere în
continuare lucruri noi.
În educaţia timpurie, abordarea interdisciplinară a conţinuturilor este o necesitate dată de
nevoia firească a copilului mic de a explora mediul înconjurător, fizic şi social, de a-l cunoaşte şi a-l
stăpâni, preocupare ce este pe deplin întâmpinată în condiţiile structurării interdisciplinare a
curriculum-ului. Deoarece, modul natural al copiilor de a învăţa despre ceea ce îi înconjoară, nu
este acumularea de cunoştinţe pe domenii ale ştiinţei, ci dimpotrivă, integrarea informaţiilor,
priceperilor, deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul , a unor elemente de
viaţă reală, îi va ajuta pe aceştia în procesul de învăţare. Studierea integrată a realităţii îi permite
copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaştere, subordonate unor aspecte
particulare ale realităţii înconjurătoare, asigurându-i achiziţia unor concepte şi legităţi
fundamentale, a unor proceduri de lucru şi instrumente de cunoaştere a realului.
Educaţia timpurie poate juca un rol esenţial în pregătirea elevilor ,în atingerea performanţei
de mai târziu din activitatea şcolară.
Jocul este cea mai eficientă formă de învăţare integrată datorită naturaleţei cu care copilul
învaţă. Acesta desfăşoară o activitate specifică în sensul identităţii personale, urmează cerinţele şi
determinările de bază ce-l caracterizează; realizează mişcări de motricitate grosieră şi fină, de
coordonare oculo- motorie; comunică, îşi îmbogăţeşte şi exersează vocabularul, îşi dezvoltă
limbajul; rezolvă probleme de viaţă din mediul lui fizic şi social; experimentează posibilităţi de
adaptare, rezolvă probleme, creează soluţii; exprimă sentimentele în simboluri, dezvoltându-şi
astfel gândirea abstractă; comunică cu sine, cu ceilalţi, îşi exprimă sentimente, reacţionează afectiv,
recepţionează şi învaţă să recunoască sentimentele celorlalţi; foloseşte obiectele din jurul lui în
scopuri în care au fost create, dar şi în alte scopuri (îşi dezvoltă creativitatea), îşi dezvoltă atenţia,
motivaţia, interesul
143