SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
şi poată valorifica propriile abilităţi în învăţare , este necesar ca profesorul să îi pună în situaţii de învăţare cât mai diferite . Una dintre posibilităţile de diversificare a demersului didactic este învăţarea în grup .
Activitatea pe grupe sau în echipe reprezintă una din formele de desfăşurare a activităţii diferenţiate care face apel la metodele active de lucru cu elevii şi poate fi folosită atât în predarea , cât şi în consolidarea cunoştinţelor .
Una dintre temerile majore privind copiii cu dificultăţi de învăţare este determinată de faptul că profesorii / învăţătorii consideră că este dificil să te ocupi de un elev cu probleme la învăţătură , într-un grup de cel puţin 25 . Atunci când se lucrează în grup , o parte dintre sarcinile profesorului / învăţătorului sunt însă preluate de membri ai grupurilor de lucru , astfel că elevilor cu dificultăţi în învăţare li se poate acorda o atenţie sporită .
Prin împărţirea clasei în grupuri mici responsabilitatea fiecărui elev faţă de grup creşte foarte mult . În loc să reprezinte a 25a parte dintr-o clasă de 25 de copii , elevul reprezintă un sfert dintr-un grup de 4 . Nu mai trebuie să aştepte ca alţi 25 de potenţiali participanţi să-şi spună părerea înainte ca ea sau el să poată fi implicat ( ă ) într-o activitate .
Există câteva reguli legate de lucrul în grup , pentru ca aceasta să devină o modalitate eficientă de rezolvare a dificultăţilor de învăţare :
• fiecare elev , indiferent de problemele pe care le are în învăţare , trebuie să aibă asigurată participarea ;
• cenzura ideilor şi opiniilor să fie cât mai redusă .
Organizarea clasei pentru lucrul în grup nu se poate face la întâmplare . De regulă , pentru ca un grup să poată funcţiona , este indicat ca acesta să nu conţină persoane incompatibile . Totuşi , mai ales pentru elevii de vârstă şcolară mare , este indicat să conştientizeze că trebuie să urmărească realizarea scopului propus , indiferent cu cine fac acest lucru .
CA UN EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ prezint mai jos un demers didactic susținut la clasa a VIII-a , obiectul Matematică-Geometrie , tema lecțieiRecapitulare – Poliedre , tipul lecţiei fiind de recapitulare și consolidare de cunoștințe , strategii didactice folosite : conversația , colaborarea , Metoda cubului , Turul galeriei , problematizarea , iar ca obiective operaţionale :
O1 - să recunoască tipurile de poliedre
O2 – să definească fiecare poliedru
O3 – să recunoască elementele poliedrelor studiate ;
O4 - să rezolve probleme cu poliedre utilizînd teoremele și formúlele studiate
SCENARIUL DIDACTIC
Elevii sunt împărțiți în 6 echipe de câte 5 elevi , cei cu dificultăți de învățare vor fi puși în aceeași grupă deoarece vor primi fișa cea mai simplă . ( Fișa 1 )
Am realizat un cub din carton şi am colorat fiecare faţă diferit , iar fiecărei feţe i-am asociat un verb , astfel :
8 DECEMBRIE 2017 91