SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
Un joc mult folosit in orele de fizica este rebusul şcolar
Ineditul joc dezvoltă procese psihice ale elevului : gândirea , limbajul , memoria , atenţia , creativitatea , voinţa ; poate fi folosit si ca metodă / mijloc de învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode .
Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului .
Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creşterea curbei oboselii .
Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului , rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice , conducând la evitarea plictiselii , dezinteresului .
Relevând legatura dintre joc şi munca copilului , Jean Piaget a pus în evidenţa aportul jocului la dezvoltarea intelectuală a şcolarului . De aceea , el susţine că ,, toate metodele active de educare a copiilor mici să furnizeze acestora un material corespunzător pentru ca jucânduse , ei să reuşească să asimileze realităţile intelectuale care , fără aceasta , rămân exterioare inteligenţei copilului .’’
Ca mijloc instructiv , rebusul , bine pregatit şi organizat , contribuie , prin rezolvarea sarcinilor didactice , la exersarea deprinderilor la consolidarea şi la valorificarea lor creatoare . Este un mijloc de educaţie indirect . Fiecare rebus are un obiectiv al său , o structură şi reguli sub forma unor succesiuni ordonate . Rolul regulii este acela de a păstra structura şi desfaşurarea jocului . Jucătorul trebuie să accepte şi să realizeze ordinea structurală a jocului .
Rebusul oferă posibilitatea profesorului de a observa comportamentul elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii , deoarece in rezolvarea rebusului elevul depune efort voluntar şi rezolvă motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme , în care este implicată inteligenţa , afectivitatea , temperamentul , caracterul .
Rebusul şcolar contribuie , într-o bună măsură , la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi combaterea insucceselor .
De ce să nu recunoaştem , că , dacă am promite elevilor din clasă că cei ce vor termina primii exerciţiile date spre rezolvare vor primi ca recompensă un rebus interesant , aceştia s-ar grăbi , chiar şi cei cu un ritm mai lent , să-şi indeplinească cât mai bine şi mai repede sarcina dată .
Reprezentanţii teoriei intelectualiste învăţării ( Bruner , Galperin ) apreciază că orice elev poate asimila un conţinut dacă sunt folosite căi adecvate de activitate cu acestia . De aici , rezultă că adevărata problemă a succesului şcolar nu constă în a stabili dacă un elev este apt sau nu să obţină rezultate vizate de şcoală , ci în a găsi metode şi mijloace potrivite pentru aceasta . Astfel , succesul şcolar se raportează la totalitatea elevilor , atât în ceea ce priveşte nivelul de pregătire ştiinţifică , cât şi dezvoltarea capacităţii de a se instrui , de a deveni . Rebusul şcolar sprijină succesul şcolar prin : a ) cunoştinţele însuşite ; capacităţile intelectuale ; abilităţile de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor probleme ; trăsături de personalitate ; b ) evaluarea-măsură în care sunt îndeplinite obiectivele activităţii didactice . Succesul are un efect mobilizator , stimulativ asupra elevului ; corelează potrivit cu performanţă şcolară , cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în ce mai mult .
8 DECEMBRIE 2017 69