SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
METODE INTERACTIVE DE PREDARE A LIMBII ENGLEZE - JOCUL DIDACTIC Prof . Mihaela Teodorescu
Școala Gimnazială “ George Tutoveanu ” Bârlad
Spre deosebire de metodele tradiţionale de predare a unei limbi străine , metodele moderne implică interactivitatea , participarea directă a celor instruiţi în procesul de predareînvăţare . Una dintre metodele interactive utile pentru învăţarea unei limbi moderne este jocul
Jocul este o activitate îndrăgită de elevi la orice vârstă . Chiar dacă sunt în clasele primare sau gimnaziale , elevilor le place să se joace . Dacă atunci când li se spune că au de rezolvat exerciţii nu sunt prea încântaţi , imediat ce află că se vor juca devin receptivi la idee , devin interesați de problema în discuţie şi îşi doresc să participe ( astfel , li se stârneşte curiozitatea , li se dezvoltă imaginaţia şi le creşte motivaţia . ). Prin joc elevii simt că nu mai sunt constrânşi , iar ora devine un mod de a se relaxa şi de ce nu , chiar de a se distra . Jocul este o activitate creativă şi recreativă prin care elevii devin implicaţi în procesul educativ , iar informaţia este reţinută mai uşor Jocul mai poate fi şi modul cel mai bun de a-i educa pe copii , ocazia cea mai bună de a- i ajuta să crească si să înveţe . Jocul face ca ora să nu devină monotonă . Nu există un anumit moment al lecţiei în care acesta să fie folosit , ci el poate fi aplicat în orice etapă a ei şi la orice tip de lecţie . Jocurile implică ideea de competiţie , făcând ca elevii să fie activi şi le permite să fie spontani . Pentru a propune un joc elevilor un profesor trebuie să pregătească activitatea dinainte , deoarece chiar dacă pentru elevi pare doar un simplu joc , cadrul didactic urmăreşte atingerea unor obiective atunci când îl propune . Jocul ca metodă didactică trebuie privit din două perspective : 1 . Jocul la clasele mici , I-IV , care ar trebui să fie predominant deoarece aceştia reacţionează altfel când ştiu că fac parte dintr-o poveste pe care o construiesc împreună , în care , cu siguranţă , au rolul principal , acesta nefiind unul impus , ci unul asumat , „ creat ”.
2 . Jocul la clasele mari -de gimnaziu . În acest caz jocul didactic poate fi folosit , fie pentru a începe o discuţie , pentru a „ sparge gheaţa ”, fie pentru a evidenţia trăsătura competitivă a participanţilor , sau pentru a recapitula unele noţiuni studiate .
În cele ce urmează voi enumera câteva tipuri de joc şi momentele în care le putem folosi în cadrul unei lecţii , având ca grup-ţintă clasele de gimnaziu . a ) Pentru „ spart gheaţa ” un joc de genul ” întrebări pentru aflarea adevărului ” ar putea înlătura barierele în comunicare , i-ar putea face chiar şi pe cei mai timizi sau mai puţin pregătiţi elevi să participe . Acest joc este eficient pentru elevii de nivel mediu şi avansat pentru că încurajează interactivitatea . Profesorul va alege un „ voluntar ” care va fi cel interogat . Colegii îi vor adresa întrebări în legătură cu ceea ce a făcut el , de exemplu la sfârşit de săptămână , cu o zi în urmă , folosind întrebări cu răspuns limitat „ Da ”, „ Nu ”. Exemple : „ Ai fost ieri la cumpărături ?”, sau „ Te-ai uitat ieri la televizor ?” Este important ca această activitate să se desfăşoare într-un ritm alert şi să nu dureze mai mult de zece minute . Profesorul va corecta eventualele greşeli de
8 DECEMBRIE 2017 49