SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
Ciocârlia , Icaar , Japoneza , cei 12 Apostoli – acestea fiind doar câteva exemple . Spațiul exterior , grădina găzduiește o serie de lucrări din marmură , expuse în aer liber .
Profund legat de Bârlad , prin naștere , sculptorul Marcel Guguianu a contribuit la noua arhitecturizare și sistematizare a orașului . S-a ocupat și de problemele de artă și restaurare a monumentelor istorice , fiind consilier restaurator pentru monumente istorice și de artă . Activitatea sa , se reflectă în opere de sculptură monumentală , ansambluri statuare , busturi de bronz și marmură ale unor scriitori , savanți , actori , care sunt amplasate în parcuri , gradini publice , instituții , muzee .
Operele sculptorului Marcel Guguianu au putut fi admirate în cadrul unor expoziții din Budapesta , Roma , San Marino , Paris , Belgrad , New York , Washington , Sevilla , Miami . Pentru activitatea sa , Marcel Guguianu a fost distins cu Premiul I la concursul “ Nissida D ' Oro ” din Napoli ( 1983 ), Premiul Special al Academiei Româno-Americane pentru sculptura “ Ionel Jianu ” ( 1995 ).
Secţia Ştiinţele Naturii
Primii paşi în formarea şi dezvoltarea patrimoniului viitoarei Secţii de Ştiinţele Naturii sunt făcuţi de localnici , mai mult sau mai puţin avizaţi în tainele Naturii , care au descoperit întâmplător resturi osteologice fosile şi le-au donat muzeului .
O altă categorie de donatori o reprezintă colecţionarii privaţi . Dintre aceştia , trebuie menţionat profesorul Maxim Iancu , care a donat o colecţie de roci şi minerale .
După 1950 , Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din Bârlad a transferat muzeului local o colecţie constând în elemente naturalizate de zoologie .
Aceste evenimente au permis înfiinţarea Secţiei de Ştiinţele Naturii . Perioada pregătirilor şi realizării primei expoziţii permanete a secţiei , cu tematica „ Evoluţionism , petrografie şi faună locală ” se desfăşoară în intervalul 1953-1955 . Expoziţia a fost realizată la parterul clădirii centrale a muzeului .
După 25 de ani de la înfiinţare , Secţia de Ştiinţele Naturii primeşte un spaţiu nou la Casa Sturdza , clădire intrată în patrimoniul muzeului în 1978 , în care activităţile secţiei s-au desfăşurat pentru scurt timp . Urmează o lungă perioadă de stagnare din cauza lipsei muzeografilor în domeniu şi a unui spaţiu adecvat realizării unei expoziţii permanente , bunurile culturale fiind păstrate în depozite .
Din 1996 , secţia îşi reia activitatea prin organizarea unor simpozioane şi expoziţii temporare cu diverse tematici , punându-se accent pe valorificarea patrimoniului muzeal propriu şi , în acelaşi timp , pe atragerea în circuitul public a colecţiilor particulare .
8 DECEMBRIE 2017 158