SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR ÎN ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Prof . Costan Mihaela Școala Gimnazială Răcăciuni , jud . Bacău
Educaţia ajută omenirea în ansamblul ei dar în acelaşi timp trebuie să răspundă unor nevoi imediate legate de viaţa în societate , fără însă a cădea în cealaltă extremă de a vedea educaţia drept unic legată de aceste ultime componente . Astfel , o disciplină de studiu trebuie să se axeze pe formarea competenţelor , conform primului principiu de mai sus iar obiectivele sale să se orienteze înspre instrumente . Contactul personal , diversificarea situaţiilor de învăţare vor conduce la o mai bună înţelegere a propriilor valori , la interiorizarea lor . Nu în ultimul rând , se oferă puncte de referinţă intelectuale alături de o dezvoltare armonioasă a personalităţii .
Predarea limbii și literaturii române în învățământul preuniversitar urmărește înțelegerea de către elevi a bogației limbii române și folosirea ei corectă în relațiile ei cu oamenii .
Scopul studierii limbii române în perioada școlarității este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultura comunicațională și literară , capabil să înțeleagă lumea din jurul sau , sa comunice si sa interactioneze cu semenii sai , să utilizeze în mod eficient și creativ capacitățiile proprii , să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare . Noul curriculum promovează sistemul comunicativ – funcţional care presupune formarea integrată a capacităţii de receptare / exprimare orală şi a celor de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă . Se renunţă astfel la compartimentarea rigidă a disciplinei în cele trei domenii – citire , lectură , comunicare – iar obiectivele nu mai avizează asimilarea de cunoştinţe , ci ele se formulează în termeni de capacităţi proprii folosirii limbii în situaţii concrete de comunicare . Aceasta presupune ca în fiecare lecţie de limba şi literatura română să se exerseze actul citirii .
În cadrul orelor de limba și literatura română , integrarea se realizează între cele trei compartimente care în mod tradiţional erau predate ( şi evaluate ) separat . În viziunea comunicativă , achiziţiile din domeniul limbii sunt importante pentru domeniul comunicării , pentru că ele oferă elevului cunoaşterea legilor de combinare şi selecţie a elementelor de construcţie a comunicării . Comunicarea este nu doar un domeniu de conţinuturi , în care elevii învaţă cum se realizează un monolog , un dialog , o dezbatere , un eseu etc ., ci şi un mijloc de învăţare , folosit de toate disciplinele şcolare ( aceştia aplică , deci , strategiile învăţate în domeniul comunicării nu doar pentru a discuta un text sau pentru a înţelege anumite probleme de limbă , ci în orice altă disciplină pe care o studiază în şcoală ).
De altfel , aşa cum observă A . Pamfil ( 2006 : 21 ) „ complexitatea şi deschiderea modelului comunicativ , dar mai ales gradul de adecvare la imperativele societăţii contemporane justifică preluarea şi integrarea lui în spaţiul reformei curriculare româneşti .” Tiparul structurant prezentat de A . Pamfil prezintă formarea competenţei de comunicare prin predarea integrată a celor patru capacităţi generale şi a celor trei categorii de conţinuturi . Capacităţile generale vizează comprehensiunea şi producerea de text scris şi oral şi conduc spre obiectivele-cadru , în timp ce conţinuturile sunt strucurate pe câteva domenii : a ) lectura , b ) practica raţională şi
8 DECEMBRIE 2017 17