Health & Human Resources
Criza sistemului medical
românesc
Irina Boncea
Doctor, Academia de Studii Economice
Liga Studenților Români din Străinătate
și Fundația CAESAR
irinaboncea@gmail.com
Exodul halatelor albe reprezintă un fenomen cu care România s-a
confruntat în ultimii 25 de ani, dar care s-a intensificat în perioada
2010-2011, pe fondul măsurilor de austeritate (scăderea salariilor cu
25 de procente, înghețarea posturilor). Țara noastră a devenit astfel
“cel mai mare exportator de medici din Europa”.
Context
Medicii români reprezintă, în prezent, cea mai
numeroasă comunitate de medici străini care
profesează în Germania (3.454 medici români
înregistrați în 2013, la Bundesärzteskammer) și cea
mai mare comunitate de medici străini cu o diplomă
obținută într-un stat membru al Uniunii Europene,
în Franța (3.461 medici români înregistrați în 2014,
la Conseil National de l’Ordre des Médecins). În
Marea Britanie figurau 2.315 medici români în
2014 (General Medical Council). Nici comunitățile
de medici români din Belgia, Suedia sau Irlanda nu
sunt de neglijat. Peste 10.000 medici români sunt
înregistrați doar în statele mai sus amintite.
Acestora li se adaugă alte câteva mii în Statele
Unite ale Americii.
Cauze
Decizia medicului de a emigra are la bază un cumul de factori: condițiile de muncă din spitale, echipamentul medical, nivelul salariului din sectorul
medical, oportunitățile de dezvoltare a carierei și
de specializare în domeniul medical, respectul
pentru profesia de medic. Acești factori acționează
prin prisma decalajului existent între România și
principalele state de destinație. Țara noastră se
poziționează cu mult sub aceste state și sub media
europeană în ceea ce privește indicatorii considerați
a fi reprezentativi pentru performanța unui sistem
de sănătate. Spre exemplu, valoarea indicatorului
cheltuiala cu sănătatea (procent din PIB) confirmă
slaba finanțare a sectorului medical românesc, comparativ cu principalele state de destinație: 5,11% în
România, Franța – 11,74%, Germania – 11,28%,
Anul III / Nr. 8(3) / 2015
Belgia – 10,79%, Suedia – 9,61%, Spania – 9,61%,
Anglia – 9,43%, Italia – 9,16% (Banca Mondială,
2012).
Dotarea cu echipament medical performant
confirmă afirmația anterioară: în 2012, în România
se înregistrau 9,15 Tomografe la 100.000 locuitori, comparativ cu state ca Germania sau Franța,
unde valoarea indicatorului este de 18,61 respectiv, 13,49 (Eurostat). Situația unităților RMN este
similară: 3,83 aparate la 100.000 locuitori în România, 11,29 în Germania și 8,65 în Franța (Eurostat,
2012). Salariul medicului în statele de destinație
este de până la șase ori mai mare decât în România.
salariul nu reprezintă doar un factor financiar ce stă
la baza deciziei de a emigra. Lipsa banilor conduce
la dependență financiară, pierderea autonomiei și,
în final, a recunoașterii sociale și a stimei de sine.
Consecințe
Efectele migrației profesioniștilor din sănătate
vizează: deficit de personal medical, în special
în zonele rurale (aproximativ 300 de localități nu
au medic de familie) și pe specialități medicale
(e.g. A.T.I, România având un efectiv de 586 de
specialiști, față de un necesar de 1.610, conform
Colegiului Medicilor din România), închiderea unor
secții din spitale sau chiar a unor spitale. Ideea unui
cerc vicios prinde contur: medicii pleacă din cauza
salariilor mici, a lipsei infrastructurii performante, a
condițiilor precare de muncă, a lipsei oportunităților
de specializare și de dezvoltare a carierei, a lipsei
respectului pentru profesia de medic. Plecarea lor
creează goluri în sistem. Presiunea asupra medicilor
rămași de a umple golurile este una foarte mare,
ce conduce în timp la nemulțumire.
57