Cu fa?a la trecut
Ce s-a întâmplat îns? în Republica Dominican? ?i de ce
statele Hispaniolei difer?
atât de mult?
Dup? moartea lui
Rafael Trujillo (1961) s-a
f?cut treptat trecerea la practicile democratice. Sub Joaquín
Balaguer, republica urma s?
aib? dou? mari priorit??i:
men?inerea ordinii în plan
politic ?i promovarea cre?terii
economice. În acest sens, Balaguer a pus accentul pe capitalul privat (intern ?i extern) ?i
pe investi?ii masive. Discipol
al lui Rafael Trujillo
odinioar?, Balaguer a izbutit
la rându-i s? previn? conflictele la nivel înalt, fiind un
"colaborator de încredere" al
for?elor armate. Dominicanii
se ar?tau interesa?i s? participe
la via?a politic?, fie din interes, fie bazându-se pe idealul democra?iei. Beneficiind
de
reorganizarea
clasei
politice (în special de noua
linie
a
Partidului
Revolu?ionar), precum ?i de o
conjuctur? favorabil? pe plan
extern, Republica Dominican?
a reu?it s? fac? pasul c?tre un
sistem democratic, conform
cu normele comunit??ii
interna?ionale. ?i totu?i, probabil c? cel mai important factor în acest proces a fost
capacitatea lui Balaguer de a
se adapta ?i de a accepta posibilitatea înfrângerii în cursa
electoral?. Alegerile libere din
1978 l-au adus în func?ie pe
Antonio Guzmán, un apropiat
al fostului lider Juan Bosch ?i
membru
al
Partidului
Revolu?ionar. Victoria lui
Guzmán a marcat primul
transfer de putere pe cale
pa?nic? din istoria Republicii
Dominicane. Reformele economice au continuat în mandatul s?u, punându-se accent
pe revitalizarea agriculturii,
stimularea comer?ului extern,
protejarea claselor mici ?i mijlocii, reorganizarea for?elor
armate ?i poli?iene?ti, eliminarea corup?iei, etc. C?tre
finele secolului, Republica
Dominican? î?i îmbun?t??ise
rela?iile cu statele vecine ?i comunitatea
interna?ional?,
punând cap?t astfel unei îndelungi
perioade
de
izola?ionism.
Deutsche Welle nota c?
Haiti
?i
Republica
Dominican?, de?i împart
aceea?i insul?, se afl? la poluri
opuse. ?i, zic germanii, ar trebui s? analiz?m diferen?ele de
ordin geografic dintre cele
dou? state. Anne Allmeling
scrie c? larga ie?ire la mare
face ca Haiti s? fie mai
vulnerabil? în sezonul uraganelor, iar faptul c? marile
ora?e sunt situate pe coast?
conduce la inunda?ii cu urm?ri
dramatice. Revista TIME observa c? relieful muntos ?i
vânturile de nord-est limiteaz?
cantit??ile de precipita?ii în
Haiti, iar climatul semi-arid
genereaz?
dificult??i
în
agricultur?.
Republica
Dominican?, prin compara?ie,
prezint? un relief diversificat,
cu mun?i, v?i largi, câmpii
întinse ?i fertile. Dominican
Today scria în 2006 c? trei
mari bazine hidrografice sunt
responsabile cu irigarea a
peste 90000 de hectare de
teren, pe care sunt cultivate
majoritatea produselor ce mai
apoi p?trund pe pia?a
dominican?, ori iau calea exportului.
Dincolo de factorii
men?ionati
mai
sus,
diferen?ele dintre cele dou?
state ale Hispaniolei le
reg?sim în istorie, ?i mai ales
în cea recent?. Când în Haiti
Duvalier conducea cu mân?
de fier, Republica Dominican?
intra într-un proces de
tranzi?ie odat? cu primul mandat al lui Joaquín Balaguer. În
Socialismul.
O
analiz?
economic? ?i sociologic?,
filosoful austriac Ludwig von
Mises observa: "Lupta, în
adev?ratul în?eles originar al
cuvântului, este antisocial?.
Ea face cooperarea, care este
elementul de baz? al rela?iei
sociale, imposibil? între
lupt?tori, ?i, unde cooperarea
deja exist?, lupta o distruge.
[...] Lupta de clas?, conflictele
rasiale ?i r?zboaiele na?ionale
nu pot fi principiul constructiv. Nici un edificiu nu se va
ridica vreodat? pe o temelie a
distrugerii ?i a anihil?rii."
R.O.C.A.D.A. noiembrie 2013
15