R.O.C.A.D.A. 6 (noiembrie 2013) | Page 13

Cu fa?a la trecut cut pentru politica sa antidominican?, s-a aflat în conflict ?i cu omologul s?u de la Santo Domingo, Juan Bosch. Elizabeth Abbott observ? în Haiti: The Duvaliers And Their Legacy c? sub regimul Duvalier s-a înregistrat un vizibil regres economic. O ?ar? s?rac? s-a afundat ?i mai mult în aceast? condi?ie, în ciuda faptului c? la nivelul conducerii bun?starea era la loc de cinste. Se consider? c? ajutoarele financiare primite de Haiti în acele vremuri au ajuns în mare parte în conturile demnitarilor ?i nu acolo unde erau necesare. La moartea lui Duvalier senior puterea a înc?put pe mâinile fiului acestuia, JeanClaude. "Bébé Doc" a rezistat în func?ie vreme de 15 ani, timp în care condi?iile de trai au continuat s? se înr?ut??easc?. În ciuda efor- turilor r?zle?e de ameliorare a situa?iei, Haiti s-a îndreptat treptat c?tre o nou? revolt? general?. Între 1985-86 s-au înregistrat proteste în mare parte din ?ar?, care, coroborate cu presiunea exercitat? din str?in?tate (mai precis SUA), au condus la exilul lui JeanClaude. În februarie '86, acesta pleca în Fran?a, cu sprijin american. Au existat în anii respectivi grupuri care au ar?tat sus?inere fa?? de Jean-Claude Duvalier. Chiar ambasadorul american în Haiti, Ernest Preeg, nota în Haiti and the C.B.I.: A time of change and opportunity c? Jean-Claude era un individ calm, blând, cu mult diferit de tat?l s?u, îns? înconjurat de consilieri "brutali". Instabilitatea la nivel politic a influen?at dramatic vie?ile cet??enilor, astfel încât între p?tura conduc?toare ?i oamenii de rând s-a creat o pr?pastie. Lipsa de comunicare nu a f?cut decât s? accentueze aceast? criz?. A?a-numitele lovituri de stat, puciuri, revolte au fost generate, f?r? dubiu, de c?tre lipsuri (fie ele materiale ori spirituale), îns? nu trebuie trecut? cu vederea nici permanenta lupt? pentru putere. Am observat aceasta în vremea lui Toussaint ?i Dessalines, mai apoi la Henri Cristophe, Pétion ?i Jean Pierre Boyer, culminând cu familia Duvalier. Liderul statului, pe lâng? beneficiile ce îi erau conferite prin func?ie, î?i asuma într-o cert? m?sur? riscuri. Oponen?ii erau în permanen?? în gard?, complotând ?i a?teptând momentul propice pentru aplicarea loviturii de gra?ie. Nu denot? acest fapt o lips? de încredere la nivel înalt? ?i atunci, cum po?i R.O.C.A.D.A. noiembrie 2013 13