Revista simpozionului Eficienta si calitate in educatie 2018 Revista simpozionului | Page 113
bun început: „CE trebuie predat copilului, CUM, CÂND sau la ce interval trebuie
introduse cunoștințe particulare, elemente de înțelegere și deprinderi, prin activități
suplimentare sau diferențiate pentru toți copiii, printr-o programă diferențiată.”
(Pedagogia diversității și dificultățile de învățare, pag.235, coord. Elena Hussar și
Gabriel Stan).
În general, PEI trebuie să aibă un format simplu, să ofere detalii suplimentare sau
diferite de cele puse la dispoziție pentru toți copiii, să-și impună obiective de tip
SMART: specifice, măsurabile, realizabile, relevante, cu termene clare.
Am remarcat faptul că, în cadrul orelor de limbă străină, metodele participative sunt
cele menite să realizeze nu numai asimilarea unor cunoștințe ci și integrarea elevilor
dintr-o anumită clasă, căci activitățile cu specific practic, de tip TPR ajută foarte mult
chiar și pe copiii cu CES. Comenzile gen: „Stand up!”, „Clap your hands!”,
”Open/Close the door!” fiind printre cele mai eficace în reținerea unor acțiuni
elementare de către toți copiii.
Un rol important în integrarea copiilor cu CES îl are includerea lor în activitățile pe
perechi sau în grup, unde e foarte important atribuirea unui rol ușor de îndeplinit cum
ar fi de cel care ține evidența timpului, sau cel care are gijă să se vorbească în
limba-țintă. Desigur, aceste activități nu pot fi fructuoase decât daca întreg colectivul
este mobilizat în acceptarea și includerea colegului lor cu CES. De multe ori, acest
lucru este cel mai greu de realizat de către profesor, căci multi copii vin din cadrul
familial cu preconcepții față de persoanele cu dizabilități.
Profesorul de limbi străine trebuie să dea dovadă de imaginație creatoare, în a activa
copiii cu CES și a convinge clasa să interacționeze. Probabil, cel mai eficace mijloc
este utilizarea jocurilor, mai ales la clasele mici dar și ca activitate de menținere a
atenției la clasele mari. Un exemplu de joc ar fi Telefonul fără fir unde informația sub
forma unei propoziții relativ simple în limba engleză, trebuie trimisă de la un elev la
celalat penru a vedea cum ajunge aceasta în forma finală. Aceast tip de activitate
permite și realizarea de concursuri, echipa câștigătoare fiind cea care reușește să
transmită mesajul original cât mai aproape de cel transmis inițial de profesor.
Ca un principiu de lucru, profesorul de limba engleză trebuie să facă apel, cât mai
frecvent, la cât mai mulți analizatori de simț, ex. văz, auz, pipăit, mirosit, pe cât
posibil. Mai ales în cazul claselor mici, predarea unor cunoștințe elementare, ex.
Pluralul substantivelor, se poate face făcând apel la realitatea înconjurătoare. Copilul
cu CES poate înțelege diferența dintre a tree- trees , dacă în predare se face apel,
fie la natura înconjurătoare, fie la cât mai multe desene, machete, imagini pe
calculator, etc. Tehnologia poate fi/ și este de un mare ajutor în asimilarea
cunoștințelor de bază.
Personal, consider că profesorul de limbi străine trebuie să vadă în elevul cu CES,
care poate nu va reuși să acumuleze cunoștiințele superioare lingvistice, dar care
are nevoie sa fie integrat și educat, posibilitatea de a i se preda limba străină ca o
limbă maternă, bazîndu-se mai mult pe activități ludice, intuitive, decât pe explicațiile
științifice, exacte, pe care le simte uneori atât de necesare în predare, și care pot fi
date copiilor fără CES.
113