REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Ajunge acasă la 29 noiembrie 1918 , apoi , la 1 decembrie 1918 , pleacă , pe bicicletă , alături de sătenii săi – şi de aparatul său cu burduf , de trepied şi de clişeele de sticlă - la Alba Iulia , la Marea Adunare Naţională , având de străbătut un drum de circa 11 kilometri .
Samoilă Mârza a realizat doar 14 fotografii cu imagini de la Marea Adunare Naţională . Două dintre acestea sunt cu tribunele oficiale la care a fost citit actul Unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului , de către dr . Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic Iuliu Hossu . Alte douǎ imagini sunt realizate în dimineaţa zilei de 1 Decembrie , înainte de a pleca de la Galtiu spre Cetatea Alba-Iulia , aflată la vreo 15 kilometri , unde Samoilǎ Mârza şi-a aliniat consătenii pentru fotografie şi uite aşa delegaţia de la Galtiu a rămas în istorie . „ Oamenii au plecat împreună cu preotul și cu fotograful , care căra pe bicicletă aparatul cu burduf , trepiedul și o geantă mare plină cu clișee fotografice pe sticlă . Delegația din Galtiu a ajuns la Alba Iulia în jurul orei 11 ” spune Aurel Sîntimbrean , nepotul și biograful lui Mârza .
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918 , în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România .
Din pǎcate , Samoilǎ Mârza nu a avut credenţional ( permis ) sǎ intre în sala în care se decidea Unirea , dar a putut lua pulsul mulţimii sosite la Marea Adunare Naţionalǎ . Fotograful a stat alături de miile de români aşezaţi pe aşa numitul „ Câmp al lui Horea “, cunoscut astăzi ca Platoul Românilor , în faţa Catedralei Încoronării . Samoilă Mârza a fost singurul om din acea mulţime interminabilă care avea la el un aparat de fotografiat , unul cu burduf . Cu acesta a realizat cele cinci imagini celebre care i-au adus supranumele de „ fotograful Unirii “.
Imaginea evenimentelor este comprimată în trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale . În plus , a povestit el ulterior , ziua era mohorâtă , cu lumină slabă . Ca să iasă fotografia , era musai ca protagoniştii să stea nemişcaţi . Atât s-a putut , cu tehnica vremii şi în condiţiile meteorologice date . Imaginile de masă ne permit să vedem numărul mare de oameni . Ulterior , au fost folosite şi pentru a demonstra cât de democratic a fost actul Unirii . În poze se zăresc şi pancarte , ceea ce ne ajută să ne dăm seama de unde au venit participanţii , din ce sate proveneau . Importanţa fotografiilor este covârşitoare . Sunt singurele realizate atunci , din păcate că n-au fost mai multe , din fericire că le avem şi pe acestea , dată fiind importanţa evenimentului .
Celebrul aparat foto cu care Samoilǎ Mârza a surprins singurele imagini de la cel mai însemnat eveniment al istoriei naţionale de la începutul secolului al XX-lea se aflǎ expus la loc de cinste în Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia .
Din fotografiile realizate în istorica zi de 1 Decembrie , Samoilă Mârza a făcut un album numit „ Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri ” şi l-a trimis Regelui Ferdinand , prim-ministrului Ionel Brătianu , generalului Berthelot și altor personalitǎţi ale vremii . Despre exemplarul primit , Nicolae Iorga menţiona şi în memoriile sale : „ Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza , înfățișând ultimele manifestări ”. Politicienii vremii au considerat fotografiile lui Mârza suficient de grăitoare pentru a ilustra voinţa românilor din Ardeal de a se uni cu România . Astfel că albumul a fost inclus şi în documentaţia prezentată de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris .
Alte fotografii îl vor avea în prim plan pe generalul Berthelot care la 1 ianuarie 1919 , la exact o lună de la înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România , ajungea pentru prima dată în Alba Iulia . Cu această ocazie el și-a exprimat bucuria „ de a călca şi a vorbi în acest oraş istoric ”, precum şi de „ a privi acelaşi soare pe care l-a văzut Mihai Viteazul ”. Faţă de aceste afirmaţii , locuitorii din Alba Iulia nu s- au lăsat deloc mai prejos şi i-au organizat o primire sărbătorească oaspetelui francez , fiind întâmpinat atât de oficialităţile oraşului cât şi de protopopul Iustinian Teculescu , viitorul episcop al armatei .
20