REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
română , a prelucrat-o poetic . Și astăzi românii rostesc cuvintele limbii materne cu sporul de expresivitate dat de Eminescu . Eminescu avea în sânge cultul cuvântului matern , căruia întreaga sa viaţă i-a căutat , i-a descoperit şi i-a conferit strălucire fără stingere , sonorităţi neîntrecute , ca expresivitatea , armonia , vraja . Reproducem câteva cugetări din caietele sale de creaţie , spre a oferi o imagine a lui Eminescu despre limba maternă .
� Dar pe cât timp studiul principal al unei şcoale rurale sau primare e limba românească , ea este totodată organul prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie , organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui . Copilul nu învaţă numai a vorbi corect , el învaţă a gândi şi a simţi româneşte .
� Limba strămoşească e o muzică .
� Limba este organul prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie , organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui .
� Naţionalitatea trebuie simţită cu inima şi nu vorbită numai cu gura .
� Limba şi naţionalitatea românească vor pieri odată cu românul material , cu stingerea prin moarte şi fără urmaşi a noastră , nu prin deznaţionalizare şi renegraţiune .
� Dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor , dacă el s-ar zice oarecum prin ea : „ aşa voiesc să fiu şi nu altfel ”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ ? Prin urmare , simplul fapt că noi , românii , câţi ne aflăm pe pământ , vorbim o singură limbă , „ una singură ”, ca nealte popoare , şi aceasta în oceane de popoare streine ce ne încungiură , e dovadă destulă şi că aşa voim să fim noi nu altfel .
� Nu noi suntem stăpânii limbii , ci limba e stăpâna noastră .
Eminescu a reușit în mod genial să sintetizeze în limba Mioriței un larg spectru tematic – timpul , cosmicul , dragostea , natura , istoria , soarta omului de geniu , probleme ale vieții și ale morții , ale omului și menirii sale în lume , ale valorilor umane perene , ale susținerii ideii naționale , ale artei , științei , filosofiei , moralei , politicii etc .
Se cuvine a reda câteva citate din creațiile eminesciene , pentru a exemplifica uriașa putere artistică a poetului nemuritor :
Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară (...) Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută- i gura dulce-a altor vremuri ,
Iar timpul crește-n urma mea ... mă-ntunec ! ( Trecut-au anii ...)
La-nceput , pe când ființă nu era , nici neființă , Pe când totul era lipsă de viață și voință , Când nu s-ascundea nimica , deși tot era ascuns ... Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns .‖
( Scrisoarea I ) Pe când nu era moarte , nimic nemuritor , Nici sâmburul luminii de viață dătător , Nu era azi , nici mâine , nici ieri , nici totdeauna , Căci unul erau toate și totul era una ; Pe când pământul , cerul , văzduhul , lumea toată Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată ...[...] În stingerea eternă dispar fără de urmă !
( Rugăciunea unui dac )
15