Revista PP Paradigmele Postmodernitatii 3 | Page 132

Şcoliile din Finlanda au fost obligate să introducă cel puţin o dată pe an o perioadă în care să fie aplicată noua metodă de predare, lucru care în şcolile din Helsinki s-a întâmplat chiar de două ori pe an. Este o oră de limba engleză, dar pe tablă este o hartă a Europei continentale. Elevii trebuie să potrivească condiţiile meterologice cu ţările de pe tablă. De exemplu, astăzi este soare în Finlanda, dar ceaţă în Danemarca. Prin această activitate, copiii combină limba engleză cu geografia. „Vrem ca elevii să înveţe într-o atmosferă sigură, fericită şi relaxată”, spune directorul unei şcoli din Helsinki unde învaţă 240 de copii şi care a adoptat deja noua metodă de predare.  Rezultatele elevilor din Finlanda – locul 3 la testele PISA la care au participat 65 de ţări, rată de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%, peste 65% dintre absolvenţii de liceu merg la facultate. La testele PISA, România s-a clasat pe locul 46 din 65 de ţări participante, iar când vine vorba de bacalaureat sau Evaluare Naţională, doar unul din doi elevi reuşesc să obţină o notă de trecere.Una dintre dintre cauzele acestor rezultate este şi programa încărcată pe care oficialii din minister tot promit că o vor simplifica. O altă problemă a sistemului de învăţământ românesc o reprezintă resursa umană atrasă, salariile foarte mici, de 900 -1.000 de lei pentru debutanţi. Curricula Finlandei este mai degrabă orientativă, există un singur test naţional, iar profesori ajung numai cei mai buni studenţi, această meserie fiind foarte apreciată şi mai bine plătită decât în cazul altor categorii sociale (salariile sunt între 2.000 şi 6.000 de euro).  122