Revista paradigmele postmodernitatii Revista "paradigmele postmodernitatii" | Page 9

Mircea Cărtărescu
Alexandrache Ruxandra, clasa a IX-a B
Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, la București. Acesta este poet,
prozator, critic literar și publicist român. La momentul actual, deține titlul de doctor în cadrul
Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie. Volume ca
„De ce iubim femeile” și „Frumoasele străine” i-au adus un succes de box-office, figurând pe lista
de bestseller-uri ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de
exclusivitate.
Despre copilăria sa, el afirma că „reprezintă principala sa experiență existențială și singura
pe care a trăit-o atent”. Poetul optzecist prezenta, în anul 1980, teza de licență despre imaginarul
poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul „Visul chimeric” (1992),
studiu urmat de „Postmodernismul românesc” (1999), cărți care l-au consacrat în critica literară
devreme.
Debutul său poetic se produce cu poezii la Cenaclul de Luni și în „România Literară”,
începând cu anul 1978. Unul dintre remarcabilele sale volume este „Faruri, vitrine, fotografii, ce
reprezintă prima sa apariție editorială, publicată de Editura Cartea Românească, în anul 1980. A
continuat să scrie creații lirice: „Poeme de amor” sau „Totul” .Un proiect unic îl reprezintă opera
„Levantul”, o epopee eroi-comică și un periplu prin istoria literaturii române, carte care „se naște
prin imitarea poeziei poeților predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu
intenția expresă de a extrage din ei propria poezie” (Virgil Diaconu).
Activitatea prozatorului este încununată de succes de la primele volume, care au contribuit
la dezvoltarea literaturii contemporane. Mircea Cărtărescu dezvoltă speciile literaturii fantastice în
volumul „Visul”. Un alt proiect editorial este trilogia romanescă „Orbitor”, ce are forma unui
fluture, și conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, finalizat până în 2007. Într-un
interviu realizat de Marius Chivu, scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu
noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare
de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de
viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...” În ultimul roman, „Solenoid”, personajul său este
un alter ego ratat, rămas doar profesorul de română într-o școală de periferie bucureșteană, cum ar fi
putut fi, dar la fel de genial, de înzestrat ca însuși, dar lipsit de șansa și de succesul acestuia.
Alte cărți precum „REM”, „Mendebilul”, „Travesti” înfățișează laturi inedite ale copilăriei și
adolescenței.