Acum nu am timp ….
Până atunci, clepsidra……. priveşte-o cum se goleşte, din ce in ce mai repede. Oare timpul se scurtează? Sau poate agitaţia il face să pară mai scurt?
Voi inţelege cândva totul…..
Până atunci, tabla va rămâne nescrisă!
NEGRU
Sunt goală de trăiri şi gânduri,
Nu mai simt să-mi iau avânturi.
Plumbul greu mă trage-n jos
Nu mai ştiu tot ce am fost.
Cuvintele sunt scrise de gheare
Pe tabla vieţii ce in noapte dispare.
Cu sânge mai insemn din când in când
Câte-un negru, aiurit şi răzleţ gând.
Stau stransă in cavou şi strig:
,,Vreau ca să ies! Aici este prea frig!
Resimt, cu greutate, movila de pământ
Ce este aşezată peste acest mormânt.”
Autor: Liliana Stoinel-Voichescu
Albumul se poate cumpăra de pe: