La o discuţie cu...
Orizonturi
Literare
Te rog să-mi spui care sunt cărţile tale de suflet ?
,,Cei trei muschetari” de Alexandre Dumas m-a influenţat mult să scriu romane şi nuvele istorice, la fel ca multe alte opere ale sale (de amintit ,,Contele de Monte Cristo”). ,,Pădurea spânzuraţilor” şi ,,Ion” de Liviu Rebreanu m-au făcut să îndrăgesc sufletul ardelenesc. ,,Fraţii Jderi” de Mihail Sadoveanu e cu siguranţă, un roman istoric de referinţă, de neocolit pentru a cunoaşte cu adevărat literatura română. ,,Viaţa ca o pradă” de Marin Preda mi-a relevat cum e viaţa de scriitor, prin cât zbucium trebuie să trecem pentru a ajunge undeva.
De ce crezi că oamenii nu mai citesc ?
Oamenii mai citesc, dar nu aşa mult ca înainte. Se pare că sunt distraşi de alte lucruri: filme, internet, jocuri, care cumva, cred ei, pot să înlocuiască un univers atât de complex şi larg ca literatura.
Cum i-ai determina pe oameni să citească ?
Cititul îţi dezvoltă imaginaţia, creativitatea, e ca şi cum ai trăi mai multe vieţi într-o perioadă scurtă de timp. Şi cum nici unul dintre noi nu este nemuritor, trebuie să profităm de această şansă.
Cum crezi că va evolua industria cărţii în viitor ? Crezi că cititul se va “demoda” vreodată?
E greu de prezis, însă situaţia nu este tocmai roz. Nu cred că oamenii vor renunţa la a mai citi fiindcă mai există mulţi iubitori de carte, care nu se pot dezlipi de foile pline de seva cunoaşterii.