Piesă de teatru
Ma îmbrac în patura nesfârşitei veri Încercând să mă transform în ce-am fost ieri ,
Sute şi mii de clipe din regie În acest moment se răsfrâng în mine .
Încerc să-mi pun o simplă mască , albă Astfel o să par necunoscut ...
În această lume în care necunoscutul A câştigat iar eu am pierdut .
A luat tot ce a fost frumos din lume A luat tot ceea ce-am simţit
Am rămas din păcate Doar cu ceea ce-am trait .
Piesa se-apropie de final , Jucându-se în grabă scena ,
Spre a mulţumii întregului public Că le-a urmărit tandema .
Sute de aplauze se aud
Din întuncata parte-a sălii , Sute de oameni se ridică Spre a aplauda victorii .
>>> Dragomir Mihai-Viorel , Teleorman <<<