Revista Orizonturi Literare februarie 2014 | Page 56

În ultimul an totul a mers perfect

Sentimentele lor luaseră forma în direct,

Nu se ascundeau şi îşi zâmbeau,

Gânduri reci îi treceau, după liceu ce făceau?

E `95, în prag de iarnă.

Un unchi îl angajaze dar din primăvară,

Fata căzuse pe gânduri ca-n prima zi de şcoală

Băiatul se gândea să-i ofere o primăvară,

Ca-n filmele de odinioară...

Primăvara veni repede.

Ghiocei sclipeau în ochii ei,

Băiatul o simţea alături pentru o viaţă,

Într-o dimineaţă, inel, un buchet...

Şi-o cere de nevastă.

N-a ezitat o clipă şi a acceptat,

Rămâne acum familia de întemeiat.

Ea se scaldă în ochii lui

Pentru el era vremea copilului.

E `98 undeva pe 1 noiembrie,

Fata ţinea în braţe un bebe.

Erau părinţi şi aveau de construit o viaţă,

Nu ştiu de ce dar simt ceva în ceaţă,

Soţul muncea din greu.

Începuse să se certe mai mereu,

Erau plini de datorii

Stăteau cu ochii în ziar să caute chirii

Certuri, bătăi... nu mai era ca la liceu,

Fata pentru copil accepta tot ce era greu,

Credea că nu poate să crească fără ea,

În miezul nopţii ei dormeau...

Ea în baie plângea.

Tot aşa vreo zece ani

Suntem prin `08 tot săraci şi fără bani,

Mai nou băiatul vinde din casă

Găsise o fufă şi o iubea ca pe nevastă.

Ea cam ştia ce se întâmplă.

În faţa copilului nu voia să fie tristă,

Era mai mereu la un pas de a claca

Într-o dimineaţă, un bilet, el plecase la acea fufă.

Era singură cu un copil,

Datorii cu miile, pielea pe ea ca de crocodil,

Nu mai mânca să aibă la copil ce da,

De bărbat nimic nu mai ştia.

`11 şi ea a reuşit să se angajeze,

Nu mai trăiau din greu, viaţa începuse să se aranjeze.

Copilul îi crescuse şi se mândrea

Nu ştia că un demon la piept ţinea.