Magazine/April, 2013 9
Orizonturi Literare 25
Picături de toamnă
de Elena Andreea Ion
Ramnicu Valcea, Jud. Valcea
Picături de toamnă aleargă
între cer şi pământ,
între soare şi vânt
aşteptând un cuvânt
necunoscut.
Îmi cad în timpan picături de rouă
şi-mi cântă alene
aceeaşi durere ce doarme de mult,
pierdută în trecut.
Prezentul îmi zgârie privirea,
mă frec la ochi cu-n gând
nebun,
dar nu mai văd decât
picături de toamnă dansând
pe pleoapele-mi reci
ca nişte crengi
de arbori cenuşii.
Viitorul mă ia parcă de mână
şi visurile toate se adună
să-nflorească în cerc crizanteme
din picăturile grele
de toamnă.
Mi-aş pune pe frunte cunună
din bruma păgână de suspin,
cu miros de pelin,
dar gândul meu e prea bătrân
să cred că n-am să-l mai găsesc de acum
în picături de toamnă.
Gândul din ochiul căprui
Timpul se zbate în aşteptări
acoperite de o noapte nebună.
Aripi de înger lovesc
pământul de dincolo de munţi,
dar nu găsesc decât
o clipă dintr-o brumă
de toamnă
ascunsă în adâncul
ochilor mei şi ai tăi,
căprui.
Mirosul frunzelor maronii
ne-a chemat într-o doară
ca o spoială de cuvinte
amorţite
când toamna ne aluneca
peste veşminte.
Simţeam parfumul vântului sălbatic
cum ne lovea oasele crude,
dar ochii se scăldau
în gânduri mute
lăsând toamna să asculte
timpul ce se zbate în aşteptări
acoperite de o noapte nebună.