Îi trag scaunul, aştept să se aşeze, simt nevoia să-i sărut mâna, o fac, citesc atâta tandreţe în ochii ei! Deschid şampania... bumb! - La mulţi ani, iubire! Servim din bucatele alese, o vreme tacem amândoi, doar ne privim, apoi draga mea se ridică, butonează ceva, îmi pune o floare la sacou, ştie că nu-mi place în costum, mă admiră, din cameră mă învăluie vocea lui Dan Bittman... "Să nu-mi iei niciodată dragostea..." iar vocea ei mă cheamă ,dansăm iubire? Nu am mai făcut-o de mult, te rog, se alintă, mă avânt în mrejele dansului... fiindcă atunci am să .... mor, îl aud pe Dan tot mai încet în timp ce o duc în braţe spre dormitorul nostru. Era cât pe aici să o scap din mâini, parcă o baghetă fermecată schimbase camera, sigur a fost zâna mea bună, am aşezat-o încet, scorţişoara îmi stârnea dorinţe, foşnetul mătăsii mă înnebunea, am dezbrăcat-o încet, ea zice -Stinge lumina iubire, sărută-mă; aud aşa ca un suspin, se alinta, se întinde, geme, iar sus pe tavan sclipeau steluţe, într-un târziu a adormit în braţele mele.
O auzeam cum suspină încet în somn, o mai mângâi odată şi mă gândesc... 47 de ani, frumos, iar fiul nostru, am realizat... este bărbat, avem deja secrete şi ne-a păzit iubirea, a crescut, a înţeles, dar âaine vom fi trei la masă. Pe balansoarul nostru încap trei persoane şi cine ştie când vom fi bunici, vor încape mai mulţi. Deşi nu mă aude, îi spun şoptit: - Îţi multmesc, scumpa mea, atât îmi doream de ziua mea.
-....... Bine aţi venit, Domnule.... cele 10 zile au expirat, mi-am respectat contractul, mulţumit ? Agenţia de vise v-a îndeplinit visul?
- Da, când mă gândesc cât am pierdut în viaţă, sincer, toate acestea se puteau întâmpla vreodată şi aievea?
- Fireşte, Domnule. Orice este posibil în vise şi iubire. Sincer, încă nu aţi pierdut trenul, alergaţi, mai este timp! Viata este făcută să o trăieşti în doi, până şi ridurile sunt frumoase trăite în doi.