Revista Orizonturi Literare aprilie 2015 | Page 4

ARTA

4

Cristian MARTin, în slujba artei

“Artistul aparţine operei sale, şi nu opera artistului”. (Novalis)

“Plăcerea cu care lucrează artistul este însăşi inima artei sale”. (Constantin Brancusi)

“Arta nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har, luminată din interior”. (Herman Hesse)

Cristian Martin este unul dintre artistii care s-au dăruit cu pasiune în slujba frumosului, lucrând cu o plăcere nebănuita şi şlefuind prin har şi lumină interioară valori ale artei.

Actor şi artist plastic, acesta a îmbinat cele două ramuri într-o manieră fină astfel încât roadele să fie demne de apreciat.

Actoria este temelia prin care şi-a clădit o frumoasă carieră. Harul, munca şi seriozitatea cu care s-a implicat au fost cărămizile cu care şi-a construit un drum în peisajul artistic. Iar acest drum a fost presărat cu roade deosebite.

Teatrul este o parte din sufletul său. Pe scena teatrului, Cristian Martin a jucat cele mai frumoase roluri, şi, nu în ultimul rand, a jucat rolul vieţii sale într-o piesă de valoare, aceea a emoţiilor unui actor talentat şi devotat meseriei care îl defineşte. Printre spectacolele cele mai cunoscute se numără „Danaidele”, în regia lui Silviu Purcărete – poate cea mai celebră montare scenică românească de notorietate internațională, jucată într-un amplu turneu în numeroase țări, ce a ajuns inclusiv pe Broadway ; „Ivan Turbincă”, după Ion Creangă; “Anselmo” – din Commedia dell’arte; „Proștii sub clar de lună”, după Teodor Mazilu, “O noapte furtunoasă - viceversa”, adaptare după I. L. Caragiale sau „Trăiește-ți fanteziile”, după John Tobias - comedie care se joacă și în prezent.

Despre actorie, acesta a vorbit cu multă pasiune, reliefând însemnătatea acesteia. “Este un mod de viaţă care mă reprezintă şi, din fericire, asta ştiu să fac cel mai bine. Este felul meu de a fi, deşi aş spune că e o meserie duală – adică şi frumoasă, şi ingrată, şi aducătoare de mari satisfacții şi libertăţi, dar care te şi consumă sufleteşte şi intelectual cumplit de mult, poate fi plină de recompense, dar este și un risc asumat”.