Revista Optimism nr. 33/2017 Baylor nr 33 FINAL | Page 3
Noi suntem Baylor!
Ștefania și puterea exemplului
Ș
tefania Mihale este directorul de dezvoltare
programe medicale al Fundaţiei Baylor Marea
Neagră. Ștef este un personaj de poveste, pe care
cu greu îl ghicești în spatele tăcerii și al seriozității
ei. Însă, când începe să povestească despre călăto-
riile ei în jurul lumii începi să cunoști omul bun,
mereu dornic să înveţe ceva nou, mereu dispus să
ajute pe cineva aflat
într-un moment delicat
al vieţii, mare iubitor
de câini, pisici, raţe și
multe alte animale.
Ștafania are studii
de asistenţă socială și
lucrează la Baylor „de
când lumea și pămân-
tul”, cum se spune în
popor. Am lăsat-o să
vă povestească despre
Baylor, despre una din-
tre persoanele care
i-au influenţat viaţa și,
în plan secund, despre
sine.
„Nu
pot
vorbi
despre începutul meu
la Baylor pentru că
Baylor a fost doar o
continuare a activității
desfășurate
înainte
în proiecte destinate
copiilor cu infecție cu
HIV sub îndrumarea
d-nei dr. Mătușa.
De altfel, prima întâlnire cu d-na dr. Mătușa este
cea care mi-a rămas cel mai puternic în memorie.
A fost o întâlnire la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase,
la etajul 2, pe secția de copii, dimineața devreme,
acum mai bine de 17 ani. Absolvisem în acea vară
facultatea de asistență socială din cadrul Universității
București și întâmplător am aflat despre postul de
asistent social disponibil în cadrul proiectelor des-
fășurate de d-na dr. Mătușa. Nu îmi amintesc de dis-
cuția care a avut loc în timpul interviului, dar știu ca
toți cei întâlniți în acea zi au fost foarte amabili cu
mine și m-au făcut să mă simt mai puțin pierdută
pe culoarele spitalului, încercând să îmi dau seama
cum ceea ce învățasem
în facultate se potrivea
cu ce se întâmpla în
spital.
Marți, pe 5 decem-
brie 2017, d-na dr.
Mătușa s-a retras ofi-
cial din activitatea ei
la Baylor și, încercând
să mă gândesc la un
mesaj de rămas bun,
am reflectat la cei 17
ani petrecuți împre-
ună punând în aplicare
proiecte în domeniul
infecției cu HIV atunci
când se știau atât de
puține lucruri despre
această boală și când
porneai tot timpul
doar de la ceea ce știa
echipa de atunci, sau
de la ceea ce observam
în timpul lucrului cu
beneficiarii de atunci.
Privind în urmă,
acum știu că totul a fost
posibil pentru că am avut exemplul d-nei dr. Mătușa:
indiferent de situație important este să faci tot ce
e posibil fără să uiți niciodată că pacientul este cel
mai important.
Baylor este astăzi aici și eu sunt la Baylor datorită
d-nei dr. Mătușa.”
3