Revista MRe Medical Research education 05 Aprilie 2014/ Numărul 1 | Page 36

mine pentru una dintre nuvelele la
care lucram. După care am trecut la
peisaje fantastice. În anul 2 de
facultate am început să desenez cu
creioanele pastel pe pânză (ceea ce
recunosc ca nu multă lume a
încercat), însă dezamăgirea acestui
stil a fost că nu puteam acorda
atenția
cuvenită
detaliilor
minuscule. Cand am descoperit
hârtia neagră și modul în care se
comportau creioanele mele pe
aceasta, m-am reprofilat și în acest
moment, acest stil mă definește. În
lucrările mele folosesc creioane
grafice și colorate, atât pastel cât și
cele cu mină dură. Nu spun că nu
voi reveni la celelalte stiluri, ba
chiar mi-e extrem de dor să mai
desenez un personaj în stil anime,
însă în acest moment atracția
dominantă vine din partea hârtiei
negre.

Care este povestea ta? Cum ai
descoperit
pasiunea
pentru
desen?
Mi-e greu să precizez cînd anume
am descoperit pasiunea aceasta.
Desenam și fircăleam de cînd eram
mic (nu că acum aș fi foarte mare),
dar dacă e să spun când am și
dezvoltat un oarecare simț pentru
desen, ar fi prin liceu când la orele
de desen puneam întotdeauna mai
mult efort în temele mele decât
majoritatea colegilor (ba chiar îi
ajutam pe câțiva dintre ei). Și am
început să experimentez. Am
încercat să deslușesc tainele
culorilor, ale perspectivei spațiale și
ale proprorțiilor. De-a lungul a
câtorva ani obișnuiam să desenez
personaje de anime inventate de

Ce simţi atunci când desenezi?
Simt relaxare și liniște sufletească,
nerăbdare
să
văd
lucrarea
terminată, o doză de agitație dacă
muzica pe care o ascult e mai
energizantă, tristețe când acest
sentiment vreau să predomine,
mânie în momentul în care dau greș,
chiar și senzația că întineresc.
Desenul, pentru mine, înseamnă
catarsis din toate punctele de
vedere.
Cât durează realizarea unui
desen
şi
cum
alegi
subiectul/tema? Ce te inspiră?
Chiar