PAGINA părinților
toate, o tabletă nouă, schiuri, mașină radioco-
mandată și un set Lego mare. Valoarea banilor
se poate explica, dar discriminarea moșului este
o altă poveste. Nu am știut cum să-i explic că
bunica lui nu va fi de Crăciun cu noi și că nicio
scrisoare și niciun miracol nu va rezolva asta.
Cum să-i explic că spitalele sunt deschise de
Crăciun și că oricât de cuminți au fost acei copii
nu vor putea merge acasă. Așa că am renunțat și
i-am spus adevărul.
Dar ce e atât de rău la Moș Crăciun?
Și aceasta este o întrebare la care nici nu știu de
unde să încep. În primul rând mi se pare groaznic
că a devenit o sărbătoare comercială. Desigur că
e frumos să vezi cum toți se străduiesc să fie mai
buni și să ofere bucurii celor din jur, dar asta pot
face mai des fără a cădea în capcana consume
rismului. Trebuie să știi că nu poți să-ți răscum-
peri toate greșelile cumpărând un cadou scump
o dată pe an și nici nu trbuie să eviți persoanele
dragi pentru că nu ai făcut-o. Nu e normal să te
simți obligat să cumperi cadouri numai pentru
că e Craciunul și așa zic reclamele că trebuie să
faci. Poate o să vă șocheze, dar nici bradul îm-
podobit și nici risipa de mâncare nu sunt obliga-
torii. Dar fiecare familie cu obiceiurile ei.
Apoi, este problema copiilor care cred că acest
personaj e real și că el face jucării pe parcursul
anului pentru copiii cuminți, că stă la Polul Nord
și are elfi și reni zburători și o sanie magică. Și
cred sincer și speră și se roagă pentru un miracol
de Crăciun. Tot anul fac tot ce trebuie pentru
ca în noaptea magică să primească șansa la ac-
ceptare, la apartenență, la un viitor mai bun, la
viață, totul bazat pe un mit. Nu mă refer la toți
copiii, ci la cei care cred din toată inima și cei
care au nevoie de un miracol.
De Crăciun, noi creștinii, sărbătorim
nașterea lui Isus, fiul lui Dumnezeu care a
venit ca cel mai mare cadou și ne-a adus în dar
viață veșnică. Astfel că de ziua Lui ne facem
cadouiri unii altora pentru a ne aminti de ceea ce
a făcut El pentru noi și pentru că vrem să fim și
noi ca El. Am o prietenă care într-un an a făcut
chiar un tort aniversar și o petrecere în cinstea
Lui, pentru că Isus este așa bun încât vrea să ne
facem unii altora cadouri, în loc să-i facem Lui.
Să nu mai zic de pericolul la care ne expunem
copiii zicându-le că moșul este adevărat. Dacă un
adult costumat în moș v-ar aborda copilul și i-ar
spune că are incredibila șansă să meargă la Polul
Nord alături de el ca să-i cunoască renii și elfii și
să vadă fabrica, mai mult, că poate să-și aleagă
orice jucărie și moșul îl aduce înapoi acasă cu sa-
nia zburătoare, ce ar zice copilul? Și cine ar ști că
un copil ținând de mână un moș este în pericol?
Sau cum s-ar face identificarea răpitorului?
Mi-ar plăcea ca spiritul Crăciunului să fie
înlocuit cu spiritul iubirii aproapelui și să
dureze tot anul. Mi-ar plăcea să trăiesc într-o
lume în care fiecare e atent la nevoile celor din
jur, în care toți încearcă să fie mai buni, în care
se apreciază reciproc, se respectă și prețuiesc
bunătatea, generozitatea, bunăvoința în care vezi
familii fericite împreună la masă și prieteni care
bat la ușă.
Nu am știut cum să-i explic băiatului de ce moșul
acesta care se presupune că e generos poate să-i
dea colegului cuminte, care învață bine și e po-
liticos, mănuși și portocale, deși moșul știe că
părinții lui nu au momentan mulți bani și cole-
gului obraznic, care lovește, nu învață și are de
REVISTA LOGOS MAGAZIN
45