interviu
(rugăciune și cuvânt), este un timp al rugăciunii și un timp
al acțiunii, ieși din zona de confort (prin credință - umbla
rea pe ape), însoțește-te cu oameni de la care ai ce învăța
(cere consultare, sfat), învață să asculți, plătește prețul, ur-
mează visul, nu abandona și nu uita să te bucuri de călăto-
rie, pentru că s-ar putea ca însăși călătoria să facă parte
din destinație.
A: În primul rând, i-aș sfătui să nu se grăbească, să nu fie
impulsivi în luarea deciziilor; când ești tânăr ai impresia că
le știi pe toate, însă cu cât trece timpul devii mai precaut.
Este bine ca tinerii să aibă un părinte spiritual cu care să
se consulte. Uneori părinții îndeplinesc cu succes acest rol,
însă sunt și situații în care ei nu pot face acest lucru; de ex-
emplu, dacă este vorba de a începe o afacere, cred că este
foarte important să se consulte cu cineva care are succes
deja în domeniul respectiv.
5. Ați experimentat vreun faliment?
Ce consecințe a avut? Ce ați învățat din asta?
A: Chiar mai multe. Examenele pe care nu le iei din prima,
de obicei le repeți. Am învățat să ne gândim mai bine
înainte de a acționa și să ne rugăm mai mult. Am învățat să
ne încredem mai mult în Domnul, pentru că El chiar și din
groapă ne poate scoate.
D: Din păcate da, am experimentat chiar mai multe, dar
Dumnezeu ne-a ridicat din cenușă. O mențiune doar, în
viață este foarte important să luăm decizii bune, corecte,
ca să le culegem roadele. Nu întotdeauna atunci când lu-
crurile în viață nu sunt tocmai cum ar trebui, avem de-a
face cu un atac din partea celui rău, ci trebuie să admitem
că decizile noastre bune sau rele aduc consecințe în viața
noastră. Ce se întâmplă când luăm o decizie proastă este
că satan profită la maximum de greșeala noastră și lovește
fără milă. Totuși, am experimentat harul lui Dumnezeu
conform Romani 8:28, că El chiar și atunci când greșim
în decizii are abilitatea de-a întoarce situațiile în favoar-
ea noastră, dar aceasta realitate presupune că noi ne vom
înțelepți și vom evita cât posibil greșelile, căderile, falimen-
tele în viitor. Consecințele pot fi grave, dar slava Domnului
cel neprihănit este mare. (Proverbe 24:16)
6. Poate afecta un faliment familia la nivel
emoțional, spiritual? Cum te ridici într-o astfel
de situație fără să-ți învinovățești partenerul?
A: Sigur că un faliment afectează familia din toate punc-
tele de vedere. Când nu sunt bani într-o familie și facturile
trebuie plătite, deja apare tensiunea. Și, mai ales când se
ajunge în această situație din vina unuia dintre parteneri,
apar resentimente, sentimentul de vinovăție pentru cel
care a greșit. Dacă nu se gestionează corect situația familia
se poate distruge.
D: Am trecut prin asta, nu a fost ușor, dar nici imposibil. Sunt
momente în viață foarte greu de gestionat, când trebuie să
acorzi încredere, iertare, har, credit. Am învățat să lucrăm
ca o echipă, să ne sprijinim, să ne ajutăm, să ne înțele-
gem, iubim mai mult, să admitem că nu suntem perfecți.
Pot spune că toate aceste falimente au avut și scop edu-
cativ, cu ajutorul lui Dumnezeu am devenit mai înțelepți,
mai răbdători, sensibili la nevoia celuilalt, mai harnici, mai
puternici și mai dependenți de Dumnezeu. Am învățat să
ne ridicăm unul pe altul și am concluzionat că în afaceri
asocierile cu alte persoane nu ni se potrivesc.
7. Cum gestionezi perioada de faliment din
perspectivă financiară?
A: Perioada de faliment este grea într-o căsnicie. Afectează
întreaga familie. Noi am evaluat la rece situația, am văzut
pagubele, am decis să ne iertăm unul pe altul și ne-am
hotărât să muncim mai mult ca să ne putem plăti datoriile.
D: Sincer am avut momente în care am crezut că totul
s-a sfârșit, nu vedeam nicio ieșire, nicio speranță. Totuși
Dumnezeu ne-a ridicat, El niciodată nu ne abandonează
(Isaia 49:15). Aici, trebuie să mulțumesc public soției mele,
o femeie extraordinară (Proverbe 31) care a crezut în visul
meu uneori mai mult decât mine, familiei mele care în mo-
mentele grele mi-a fost alături și mentorului meu - tata moș
- un om al lui Dumnezeu care mi-a insuflat curaj, atitudine
de învingător, dragoste de muncă și iubire de Dumnezeu.
Am evaluat pagubele, am făcut un plan de bătaie, ne-am
rugat mai mult, am muncit mai mult și am reușit. Secretul
nostru este Dumnezeu.
8. Cum a devenit meseria bunicului meseria
ta? A fost un vis? O obligație? O chemare?
D: A fost o necesitate, o oportunitate pe care nu am luat-o
în calcul, dar de care ne-am agățat la un moment dat și
prin acest mijloc Dumnezeu ne-a binecuvântat mult peste
așteptările noastre. Eu m-am născut într-o familie de api-
cultori și încă de mic îl însoțeam pe bunicul meu în pastoral.
Din păcate, undeva în jurul vârstei de 14 ani,
am fost înțepat de o albină la nivelul capului
și am suferit un șoc anafilactic care aproape
că mi-a fost fatal. Eram cu bunicul undeva
la munte cu albinele la culesul de zmeură și
cel mai apropiat spital era la 30 km, în aceea
vreme nu erau telefoane mobile. Mă stinge-
am văzând cu ochii, în cinci minute nu am
mai putut respira, așa că bunicul m-a luat în
brațe și în timp ce se ruga pentru mine m-a scufundat în în-
tregime în apa rece a unui pârâu de munte și așa încet-încet
mi-am revenit și am fost salvat de la moarte. A fost ca un
botez de foc. Din acea zi până pe la 26 de ani am rupt orice
legătură cu apicultura. Uneori în viață Domnul te ridică toc-
mai prin lucrul de care fugi cel mai tare. Așa a fost și în cazul
meu, apicultura devenind într-un final meseria pe care am
îndrăgit-o cel mai mult, cu toate că visul meu era să slujesc
pe Domnul prin cântare și predicare… În acea vreme (1998)
eram administrator și lider de laudă la Biserica Logos. Sigur,
a fost și o chemare de a prelua ștafeta de la bunicul și tatăl
meu, un vis al bunicului meu de a avea un urmaș în acest
domeniu. Și ce este interesant e că acest transfer s-a reali-
zat în timp, cel puțin în două directii. Bunicul, pe lângă fap-
tul că era un apicultor desăvârșit, a fost și pastor, un pioner
al mișcării de trezire penticostală timpurii. Și din această
perspectivă sunt bucuros, onorat și entuziasmat să pot
duce mai departe aceste moșteniri valoroase.
REVISTA LOGOS MAGAZIN
13