„Totuși întunericul nu va împărăți veșnic
pe pământul în care acum este necaz ...” (Isaia 9:1)
O LUME CONFUZĂ
Trăim într-o lume plină de confuzie, nesiguranță, frică și
teroare, o lume a neadevărului sau a adevărului distor-
sionat, o societate în care oamenii sunt dezbinați, debu-
solați datorită relativismului, ateismului, a sincretismului
religios, a ecumenismului defectuos și a corectitudinii
politice care favorizează minoritatea în defavoarea ma-
jorității, promovând legi și concepte antiviață, antisem-
ite, anticristice și într-un final antidumnezeu.
Aceste concepte și ideologii defec-
tuoase, găunoase, rasiste, socialiste,
comuniste, neonaziste, transigente,
alături de filozofiile păgâne, religiile
orientale și credințele babiloniene
(ale misterelor) vin împotriva ideii
de familie (Geneza 2:18-23), împo-
triva valorilor creștine, a Bisericii
Lui Isus Hristos; numind binele rău
și răul bine, lumina întuneric și viceversa, adevărul min-
ciună și minciuna adevăr, invocând dreptul la genocid în
numele dragostei și al religiei, suprimând în mod vehe-
ment liberul arbitru (voința liberă).
Toate aceste curente și multe altele sunt rezultatul unei
semănări timpurii, conștiente (anii 50-80) făcute de
oameni împotrivitori Lui Dumnezeu, majoritatea adep
ții mișcării New Age, așa ziși filozofi, o clasă superioară
de intelectuali și gânditori, care așa cum spune Romani
1:18-32, au scos pe Dumnezeu din cunoștința lor oferind
soluții rușinoase și bolnave ca o alternativă la emancipa
rea, salvarea și mântuirea rasei umane.
Existența umanității în ultimul secol a fost zdruncinată
de războaie și conflicte interrasiale, interconfesionale,
de revoluția muzicală și sexuală a anilor 70-80, de influ-
ența covârșitoare a grupurilor secrete și de globarizare.
În același timp, îndepărtarea valorilor moral creștine în
mod voit din sistemul de învățământ și în general din
societate a lăsat urme adânci asupra omenirii (1789 „li
berte, egalite, fraternite” este sloganul care l-a scos pe
Dumnezeu din viața Europei).
Într-un cuvânt, excluderea Lui Dumnezeu și a con-
ceptelor biblice în mod voit din toate structurile sociale a
dus în zilele noastre la consecințe grave asupra societății
contemporane: maladii, boli incurabile, crime, războaie,
violență, destabilizări economice și financiare, ura între
6
REVISTA LOGOS MAGAZIN
etnii, creșterea alarmantă a ratei avorturilor, promo-
varea la nivel de lege în statele occidentale avansate a
căsătoriilor între persoane de același sex, frauda legală,
corupția și jocurile politice murdare, alături de un amal-
gam de religii false și credințe ezoterice, mistice și oculte
care sunt doar surogate nereușite și efectele iminente ale
renunțării la Dumnezeu.
EXISTĂ O VESTE BUNĂ
Vestea bună este că Dumnezeu are o soluție, o taină as-
cunsă de veacuri pentru omul muritor (Coloseni 1:26,27,
Efeseni 1:4,9,23) pe care a descoperit-o progresiv prin
servii săi. Încă din Genesa 3:15 Dumnezeu face o pro
misiune lui Adam și Eva arătându-și intențiile de dra-
goste și salvare către omul proaspăt căzut în păcat. De
altfel, dacă citim cu atenție Scripturile, toți profeții
Vechiului Testament vorbesc cu mare așteptare despre
descoperirea planului măreț de salvare a omenirii, care
urma să se împlinească în Isus Hristos Mesia.
Cu circa 700 de ani înainte de nașterea Lui Mesia în Be
tleemul din Iudea, un om a Lui Dumnezeu, un profet pe
nume Isaia, care trăia într-un context cel puțin la fel de
întunecat și instabil ca și cel actual, primește revelație și
descoperire dumnezeiască, că salvarea omenirii din întu-
nericul morții este aproape (Isaia 9:2) și acest plan mân-
tuitor se va săvârși prin nașterea Lui Emanuel (Isaia 7:14,
Luca 2:10-20, 1:69-75, Matei 1:18-25). O, câtă bucurie și
speranță, har și favoare divină pentru omenirea căzută și
aparent abandonată!
Deoarece Biblia ne arată deslușit că însuși Dumnezeu s-a
coborât la noi, Cel Nevăzut a luat chip de om (Evrei 10:5)
Dumnezeu Tatăl, în planul perfect al voii Sale, a pregătit
Fiului un trup. Cel Atotputernic s-a smerit și s-a născut
într-o iesle umilă, renunțând la Slava cerească de dragul
meu și al tău (Luca 2:7). Cel care este infinit, alfa și ome-
ga, Cel veșnic s-a supus timpului și vremelniciei noastre
(Apocalipsa 1:8, 1 Timotei 1:17, Filipeni 2:8). Cel plin de
frumusețe și de glorie, respectat de întreaga oștire cereas
că a fost părăsit și disprețuit de oameni, luând suferința
noastră asupra Sa, devenind substitut pentru noi la cruce,
Dumnezeu murind în locul nostru pe cruce (Isaia 53).
Cel care este binecuvântare absolută s-a făcut blestem
pentru noi, fiind atârnat pe lemn pentru noi (Galateni
3:13). Regele regilor, sursa tuturor comorilor veșnice s-a
făcut sărac ca noi să fim îmbogățiți în toate privințele