Este un timp al rugăciunii și un timp al acțiunii, un
timp al deciziilor, un timp al calculelor, al organiză-
rii, al implementării, un timp al muncii și, desigur,
un timp mult așteptat al rezultatelor născute în urma
efortului depus. Natura are anotimpuri, viața are se-
zoane, la fel și în biserică sunt accente, direcții, dru-
muri noi, obiective… Toate reușesc dacă avem spri-
jinul lui Dumnezeu. (Iacov 4:13-15)
Ce doresc să spun este că trebuie să folosim foarte
înțelept această abilitate de a alege, de a decide, pe
care am primit-o de la Dumnezeu.
Personal cred că trebuie să ne asumăm deciziile, să
luăm în calcul efectele lor și, pe cât posibil, să nu ne
pripim în alegeri. Nu cred într-o viață trăită așa cum
vine, dupa sloganul ”ce o fi, o fi” sau ”numai mai rău
să nu fie”. Deciziile mele de azi vor influența ziua
de mâine. Dacă astăzi seamăn o sămânță, mâine îi
voi culege rodul. Decât să mă lamentez ani de zile
că un anumit lucru în viață nu merge bine, fără să
fac nimic concret, prefer să aloc timp, să investesc
resurse o lună, două, un an... ca după aceea să culeg,
să beneficiez de roadele inveștiției pentru o perioadă
lungă de timp. Din păcate, aproape zilnic întâlnesc
oameni pe care dacî îi intreb ce fac astăzi sau mâine,
nu știu să expună un plan concret de acțiune, un plan
pe termen scurt, mediu sau lung. Durerea mea este
că foarte mulți credincioși și-au abandonat visul,
au îngropat talanții, au încetat să mai lupte. (Matei
25:15-30)
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU NE ÎNVAȚĂ
SĂ NE PROGRAMĂM VIAȚA, SĂ NE FACEM
BINE CALCULELE, SĂ LUĂM HOTĂRÂRI
BUNE ȘI APOI SĂ LE ÎNCREDINȚĂM ÎN
MÂNA DOMNULUI, CARE OFERĂ REUȘITĂ.
(PSALM 90:12; PROVERBE 16:11;19:21)
Însuși Domnul nostru Isus Hristos este modelul
perfect de urmat. El a avut un vis, salvarea omului.
A decis sa îl pună în aplicare cu prețul propriei Sale
vieți, a renunțat la poziția Sa foarte înaltă. A ales să
se nască în lumea noastră, a ales să se smerească, să
asculte. A ales să slujească, mai apoi să sufere moarte
de cruce, purtând păcatele umanității și satisfăcând
justiția lui Dumnezeu. A mers până la capăt, a luptat,
a fost constant, nu a abandonat, nu a renunțat. Iar a
treia zi a înviat cum spun Scripturile. Iar acum stă la
dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi. Un
astfel de model trebuie să urmăm și noi. (Evrei 12:2)
Adevărul este că mulți credincioși sunt comozi, sen-
sibili, lejeri, selectivi, subiectivi, individualiști, lipsiți
de mentalitatea de echipă, de trup al lui Hristos. Cu
astfel de atitudini nu poți înainta, ci doar consuma.
Sunt cei mai buni critici, experți în toate, știu mai
multe decât toți, sunt cei mai sfătoși, joacă excelent
dar din tribună.
Spunea cineva că visul nu costă, în schimb realizarea
lui da. Cred că orice vis, viziune, proiect sau plan de
afaceri are nevoie pentru îndeplinirea lui de timp, de
resurse și, nu în ultimul rând, de oameni care să fie
dispuși să plătească prețul. Este foarte ușor să stai în
tribune ca spectator, critic, comentator sau pe banca
de rezerve ca cea mai bună rezervă în viață; însă doar
atunci când intri în teren realizezi care este ritmul,
miza, presiunea, solicitarea și intensitatea jocului.
Perspectivele sunt diferite. Mulți visează, dar din
păcate foarte puțini reușesc. Dorința lui Dumnezeu
este ca fiecare dintre noi să intrăm în deștinul și che-
marea specifică pregătite de El pentru noi. Ai înscris
vreodată un gol, ai trăit acele senzații de nedescris
în cuvinte sau doar ai teoretizat despre cum este să
marchezi?
Dumnezeu lucrează cu oamenii pe termen scurt,
mediu și lung, si chiar în termeni de generații. Este
responsabilitatea noastră ca în generația noastră, în
timpul de acum, în țara, orașul, locul și, nu în ultimul
rând, în biserica locală în care El ne-a pus să împlin-
im toate planurile bune pentru extinderea Împărăției
Sale și mântuirea multor oameni. De asemenea,
avem responsabilitatea ca la timpul potrivit, după
principiul uceniciei (Moise - Iosua, Ilie - Elisei, Isus -
apostolii) să dăm o moștenire bună generațiilor care
vin după noi. În biserică și în Împărăție principiul
continuității este o normalitate. Și ce-ai auzit de la
mine în faţa multor martori încredinţează la oameni
de încredere, care să fie în stare să înveţe și pe alţii.
(Geneza 18:19; 2 Timotei 2:2)
Eu cred că sunt un învingător, sunt deștinat să re-
ușesc, să am victorie, izbândă, succes. Tu cum te
vezi?
DUMNEZEU LUCREAZĂ CU OAMENI
DISPONIBILI, LOIALI, ASCULTĂTORI, SMERIȚI,
CURAJOȘI, CREDINCIOȘI, STABILI, STATORNICI.
REVISTA LOGOS MAGAZIN
7