Revista Izvoarele Revista Izvoarele, februarie 2019.

Ziar de interes local al Primăriei oraș Borsec.
Ediţia V. Februarie 2019
DEOCAMDATĂ NU-I LOC
DE OPTIMISM!
CREŞTEREA FLUXULUI
TURISTIC
O NOUĂ ȘEDINŢĂ
A CONSILIUL LOCAL
TRIODUL, CALE SPRE ÎNVIERE
foto: Ungureanu Nelu
Începând cu Duminica vameşului şi a
fariseului, calendarul ortodox consem-
nează intrarea în perioada premergătoare
Paştilor. Numită după cartea în care sunt
redate, pe larg, slujbele bisericeşti din acest
răstimp, perioada Triodului se distinge
prin specificul profund duhovnicesc şi de
pocăinţă al conţinutului liturgic, toate
pregătindu-ne pentru patimile Mântu-
itorului Hristos, dar mai ales pentru
Învierea Sa. Această perioadă se poate
asemăna cu un urcuş spiritual al fiecăruia
dintre noi, un urcuş spre Înviere.
Etimologic, cuvântul „triod“ provine din
grecescul triodion , format din cuvintele
„tria“ (), trei, şi „odi“ (), odă, adică cântare
în trei ode/strofe.
Triodul este una dintre cele trei mari
perioade ale anului liturgic. Numită şi
perioada prepascală, Triodul precedă
perioada Penticostarului (opt săptămâni
de la Paşti) şi urmează perioadei celei mai
lungi, Octoihul. Timpul Triodului ţine de la
Duminica vameşului şi fariseului şi până în
Sâmbăta Mare (înainte de Paşti), în total 10
săptămâni care ne pregătesc şi ne provoacă
la o sinceră cercetare de sine şi la un serios
demers al întregii noastre fiinţe pentru
întâlnirea şi vieţuirea cu şi în Hristos Cel
răstignit şi înviat.
Din punctul de vedere al cuprinsului,
perioada Triodului se împarte în Dumi-
nicile pregătitoare, Postul Mare şi Săptă-
mâna Patimilor. Fiecare dintre aceste
săptămâni are o temă proprie, care se
reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură
prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta
Liturghie: Duminica vameşului şi fari-
seului (Luca 18, 9-14 - prima duminică a
Triodului), Duminica fiului risipitor (Luca
15, 11-32), Duminica înfricoşătoarei
judecăţi (numită şi Duminica lăsatului sec
de carne; Matei 25, 31-46) şi Duminica
izgonirii lui Adam din rai, numită şi
Duminica iertării sau Duminica lăsatului
sec de brânză (Matei 6, 14-21). În această
perioadă premergătoare, Biserica ne
pregăteşte pentru postire, dar ne şi
introduce în atmosfera Postului Mare. Pe
de o parte, există o gradaţie a postirii, care
ne obişnuieşte cu asceza quadragesimală.
Astfel, săptămâna care urmează Duminicii
vameşului şi fariseului este una de
dezlegare la toate cele de mâncare (nici
miercurea şi vinerea nu se posteşte în
această săptămână). Săptămâna care
urmează Duminicii fiului risipitor este una
obişnuită, în care se posteşte miercurea şi
vinerea, iar după Duminica înfricoşătoarei
judecăţi, în săptămâna numită a brânzei,
nu se consumă carne, ci doar ouă, peşte şi
produse lactate.
Prima duminică a Postului Mare, a
Ortodoxiei, era numită în vechime (până în
sec. al XI-lea) a proorocilor Moise, Aaron,
David şi Samuel. Denumirea actuală vine
de la sărbătoarea Triumfului Ortodoxiei
asupra tuturor ereziilor, instituită de
patriarhul Metodie al Costantinopolului la
11 martie 843, pentru a fi sărbătorită în
fiecare an în prima duminică a Postului
Mare. Atât Apostolul cât şi Evanghelia se
referă la vechea prăznuire a profeţilor
Vechiului Testament, în frunte cu Moise. Se
obişnuieşte în anumite locuri ca în această
zi să se facă procesiuni cu icoane (în
amintirea biruinţei iconodulilor în anul
842) şi să se citească Synodikonul
Ortodoxiei.
(continuare pe pagina 2.)